Prefectul, după câte știu eu, este președintele comisiei de aplicare a acestei legi, sarcină dată domnului subprefect, care coordonează activitatea. Nu știu în ce măsură îi controlează și-i pune la treabă pe membrii comisiei. Apoi, marea majoritate a dosarelor sunt res-pinse cu multă ușurință, fapt ce-i determină pe solicitanți să se adreseze Comisiei de specialitate de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților din cadrul Guvernului Ro-mâniei. Să vă dau un exemplu. Dosarul unui cetățean bucovinean – Buchinschi Octavian din Ițcani, strada Grigore Alexandru Ghica nr. 51 – a fost respins la Suceava și aprobat la București, ca urmare a contestației făcute de acesta. Comisia centrală apreciază că acest solicitant a făcut toate demersurile și încercările pentru a obține documente de la Arhivele de Stat de la Cernăuți, de care comisia de la Suceava nu a ținut seama. Asta înseamnă superficialitate. Sau un alt exemplu. Lui Baș Vasile, str. slt. Turturică nr. 50, Ițcani, în vârstă de aproape 90 de ani, i s-a răs-puns că nu se face dovada refugiului autoarei moștenirii prin copie certificată a unor înscrisuri și că nu se face dovada calității de fost proprietar al bunurilor la momentul refugiului a defunctei Baș Zamfira. Dar mama lui a murit în 1934. Dacă mama lui a murit înainte de război, cum de ceri să dovedească calitatea de proprietar? I s-a mai comunicat că declarația notarială dată pe propria răspundere nu corespunde cerințelor din HG 1120. Trebuia să-l cheme și să-i spună să facă altă declarație, să-l ajute pe om să îndrepte ceea ce nu-i în conformitate cu legea, nu să scrie așa ușor: Se respinge cererea. Comparativ cu județele Botoșani și Neamț, de unde am date, Suceava este mult rămas în urmă. Suntem informați că unii membri ai comisiei au afirmat că merg pe ideea respingerii, fiind mai comod și fără răspundere pentru ei, lăsând aprobarea pe seama Comisiei centrale de pe lângă Guvernul României. Adică să răspundă aceia, dacă eventual se greșește. Unii solicitanți s-au plâns că obțin greu relații despre dosarele lor la Prefectura Suceava, afirmând că unii membri ai comisiei i-au întrebat de ce se grăbesc, că doar au copii și nepoți, pentru a încasa despăgubirile: <
În județul Suceava sunt, se pare, cei mai mulți refugiați din Basarabia, nordul Buco-vinei și Ținutul Herța care își cer drepturile stabilite de Legea 290/2003. Majoritatea sunt în vârstă și așteaptă cu înfrigurare să primească despăgubiri sau compensații pen-tru bunurile sechestrate, reținute sau rămase în teritoriile ocupate. Câți dintre ei vor ajunge să se bucure de acestea, ca o slabă consolare pentru suferințele de neînchipuit pe care le-au îndurat, pentru tragediile trăite în timpul războiului, în timpul refugiului și după aceea, până și-au pus din nou viața pe picioare? Dl MIRCEA HARITON, președintele Asociației Județene a Refugiaților din nordul Bucovinei, Ținutul Herța și Basarabia, este sceptic în această privință. De ce? „Pentru că soluționarea dosarelor depuse conform Legii 290/2003 la Prefectura Suceava se face cu încetineală, existând întârzieri foarte mari de la data depunerii dosarelor de către solicitanți și până la soluționarea acestora – ne-a spus domnia sa. Bănuim că tergiversarea soluționării se datorează neimplicării autorității prefectului și slabei activități a comisiei din cadrul Prefecturii.
Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!
Comentarii