O nuntă la Ilișești în Bucovina

Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril a îmbrăcat în straie de lumină comuna Ilișești, prin manifestările speciale care i-au adunat în această zi specială pe localnici, dar și pe oaspeți, în sala Căminului Cultural. Este vorba despre a V-a ediție a Festivalului-concurs interjudețean de interpretare a folclorului muzical-vioară „Alexandru Bidirel”, armonios brodată pe pânza vremii alături de un moment de excepție, un adevărat regal folcloric, respectiv spectacolul inedit „O nuntă la Ilișești, în Bucovina”, scenariul aparținând dnei prof. Rodica Dominte, după textul vechi scris de Simion Florea Marian.
 

În deschiderea acestui eveniment, dna Paraschiva Savu, primar al comunei Ilișești, afirma: “Am ales această sărbătoare pentru a înscrie o nouă filă în calendarul manifestărilor culturale pe 2007, care stau sub semnul marelui căr-turar, preotul academician Simion Florea Marian. Se năștea acum 160 de ani în Ilișești, iar centenarul trecerii sale în nemurire îl comemorăm în acest an. Este un prilej deosebit pentru a reflecta asupra calităților de creator, cu inestimabil talent, al multor generații de precursori ai noștri de pe aceste meleaguri binecuvântate. Aici a auzit Simion Florea Marian primele versuri din popor. Aici, în acest areal magic, Ciprian Porumbescu a auzit primele cântece populare. Și unul și celălalt și-au dedicat viața acestor creații pline de armonie și de har. În 1866 S.Fl.Marian își face debutul publicistic în revista Familia cu O nuntă la Ilișești în Bucovina, timp în care Ci-prian Porumbescu studiază muzica la Suceava. În 1873 S. Fl. Marian publică primul vo-lum din Poezii poporale ro-mâne la Cernăuți, unde, în același an, Ciprian Porum-bescu devine student al In-stitutului Teologic. În 1881, Ciprian Porumbescu scrie Su-ita pentru Pian pe hârtiile Stupcii, iar S. Fl. Marian este ales membru activ al Aca-demiei Române, după ce, în 1878, Regele Carol al Ro-mâniei îi acordă medalia Bene merenti, clasa I pentru Scri-erile poporane. În 1882, Ci-prian Porumbescu scrie Rap-sodia Română pentru pian, iar în urma unui discurs sus-ținut de S. Fl. Marian la Aca-demia Română pe tema Cro-matica Poporului Român, Bogdan Petriceicu Hasdeu menționa: «Un etnograf care să fi pătruns în toate unghiu-rile, fie cât de ascunse, din traiul, din cugetul, din simțul poporului roman, ne lipsea până acum. Acest etnograf, singurul etnograf român, deocamdată, ești tu». Studiile etno-folclorice legate de obiceiuri, tradiții și meșteșuguri, culegerile de poezii și legende populare ale lui S. Fl. Marian constituie o operă vastă. S-ar putea spune că opera fiecăreia din cele două mari persona-lități, S. Fl. Marian și Ciprian Porumbescu, nu au nimic în comun. Și totuși, nucleul ope-relor lor este același: creația populară a românilor din Bu-covina. Unul, pasionat de gra-iul popular meșteșugit în vers, celălalt – de cântecele aprige sau duioase ale acestor pla-iuri. În epoca modernă, fol-clorul nostru local și-a păstrat notorietatea prin rapsozi, cum am avut-o până nu demult pe Dafina Florea, dar mai ales prin inegalabila virtuozitate cu care a interpretat comorile muzicale ale acestor plaiuri de legendă violonistul Alexandru Bidirel. Festivalul-concurs de-dicat tinerilor interpreți de vi-oară poartă numele acestui mare virtuoz și sperăm să îl înscriem în rândul frumoa-selor tradiții ale Ilișeștiului, pentru că ne onorează. Înce-putul anului 2007 a însemnat pentru Ilișești începutul anu-lui cultural S. Fl. Marian. Am reușit, împreună cu o mână de colaboratori, să găsim în sat un grup de oameni inimoși și talentați, cu care am constituit Ansamblul de Obiceiuri Po-pulare Ilișeasca. Acest tânăr ansamblu, cu membri cu vâr-ste între 15 și 78 de ani, a pre-zentat spectacolul «O nuntă la Ilișești în Bucovina», un colaj de texte culese din Ilișești și publicate de S. Fl. Marian.” Gabriela Teișanu, consilier pe probleme de cultură la CJ Suceava, interpret de muzică populară și fiică a satului Ilișești, mărturisea: „Este un vis mai vechi al meu, pe care-l trăiesc de zeci de ani, de când am început pe această scenă, cândva în jurul vârstei de 5 sau 6 anișori, să cânt muzică populară. Pentru că pe aceste meleaguri s-a născut cel mai mare etnograf al neamului, S. Fl. Marian, suntem datori să debutăm ansamblul nostru cu un obicei. Am ales obiceiul de nuntă, pentru ca are mai multă strălucire. Nunțile în Ilișești, chiar și acum, după aproape 150 de ani de când le-a imor-talizat S. Fl. Marian în cule-gerile sale, încă se mai țin în mod tradițional. Chiar dacă vremea trece, chiar dacă există o tendință de a se cosmetiza tot ce înseamnă ritual de nun-tă, ceva adevărat și autentic rămâne. Și asta mi-am dorit eu să aduc în fața onoraților oaspeți și a consătenilor: un ritual de nuntă așa cum se ținea acum 150 de ani. Este foarte greu să aduci autenticul pe scenă. Dar noi ne-am stră-duit și am muncit enorm, îm-preună cu acești oameni mi-nunați din Ilișești. Nu ar fi fost posibil programul nostru de astăzi dacă nu ar fi răspuns so-licitărilor mele dna profesor Rodica Dominte de la Ansam-blul Artistic «Ciprian Porum-bescu», și conducătorul mu-zical al acestui spectacol, dl profesor Constantin Irimia. Aș vrea să pot spune că sun-tem urmașii lui S. Fl. Marian. Nu ne arogăm niște drepturi mai mari decât ale altor bu-covineni. Dar, pentru că este al nostru, ni-l revendicăm”. A fost o inițiativă lăudabilă de a pune în scenă un ritual de nuntă aparținând secolului al XIX-lea, cu toate rânduielile de demult. Prezența scenică de-osebită, costumele, întregul ritual, au contribuit la crearea unui moment de excepție. Au-ditoriul a fost cuprins de ma-gia timpului trecut, iar frumu-sețea acelor vremuri a adus lu-mină și bună dispoziție în inimile tuturor celor prezenți. A fost un public la fel de special ca și ziua aceea de săr-bătoare. Pentru câteva clipe a fost reconstituită atmosfera vremii, iar vocile îngerești care coborau de pe scenă au contribuit considerabil la a-cest lucru. Alese mulțumiri au fost adresate de către organizatori dnei instructor profesor Ro-dica Dominte, consultant artistic la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava, și dlui profesor de muzică Con-stantin Irimia. Rodica Domin-te a transmis sălii acel fior divin care, prin vocea și pre-zența domniei sale, înnobi-lează spiritul celor prezenți: „Eu am 40 de ani de activitate în această privință, în acest domeniu, am lucrat cu multe colective și cu mulți oameni cu suflet. Dar puțini au reușit să consolideze până la sfârșit un astfel de colectiv. Este me-ritul lor, al ilișenilor, care sunt oameni cu mare suflet, și care-i înconjoară pe ai lor cu toată dragostea, cu toată credința. Gabriela Teișanu este magne-tul acestei formații, iar dna primar Paraschiva Savu este un om și jumătate”. De apre-ciat este și contribuția deo-sebită a dlui prof. Constantin Irimia, care a suprapus textul literar pe melodiile pe care domnia sa le-a cules, cu trudă, din acest areal. Cu elemente specifice secolului al XIX-lea, cu farmecul pe care cuvintele acelui timp le răspândește, spectacolul a fost o reușită ca-re rămâne în inimile celor pre-zenți pentru totdeauna. Un spectacol care merită să fie prezentat pe marile scene ale țării și chiar dincolo de gra-nițele spațiului românesc. În aceleași coordonate, res-pectiv satul Ilișești, două tim-puri, destul de îndepărtate, și-au dat mâna pentru a contura cu succes peisajul cultural al acestui loc binecuvântat. Un ritual plin de frumusețe, o ade-vărată nuntă bucovineană, și un festival care păstrează și duce mai departe tradiția și folclorul acestor locuri. George Sîrbu, profesor, di-rijor și folclorist, președintele juriului Festivalului-concurs interjudețean de interpretare a folclorului muzical-vioară „Alexandru Bidirel”, ne-a mărturisit: „Este într-adevăr un semn bun. Festivalul are un rol deosebit pentru dezvolta-rea acestor instrumente, care păstrează folclorul tradițional din Bucovina. Vorbim în mod special de violoniști, pentru că ei sunt vioara întâi într-o for-mație. Este de apreciat că vin copiii la acest festival. Ar fi interesant, pe viitor, să fie a-nunțate și posturile de radio, Iași, București, poate și o televiziune. Festivalul este căutat de copii și de tineri, care se pregătesc la acest instrument. Dar copiii fac din ce în ce mai puțin folclor în școala românească de muzică, dispar costumele, dispar obi-ceiurile tradiționale. Și chiar dacă se mai mențin, dacă nu vom mai avea instrumentiști și nu vom mai avea vioara, ca regină a orchestrei, va fi trist. Va lipsi melodicitatea, culoa-rea specială, lirismul buco-vinean românesc. Or, acestea nu trebuie să dispară. Acest festival trebuie promovat. Și cel de la Sadova, și «Silvestru Lungoci». Oamenii trebuie să cunoască interpreții de la noi din județ și din țară, pentru că, în prezent, oamenii sunt preocupați doar de ziua de mâine, material. Poate ar trebui pe viitor concurenții să fie filmați și transmiși pe un post de televiziune, să pri-mească un CD, un DVD al fes-tivalului. Ar fi o crimă să nu folosim tradițiile bucovinene. Astăzi, aici, a fost omagiat Alexandru Bidirel, dar mai ales au fost omagiate tradiția și folclorul bucovinean. Au mai fost rapsozi lăutari, care au cântat foarte frumos, dar acesta a lăsat moștenire un repertoriu autentic de mare interpret. Copiii au venit cu emoții, cu zâmbete, cu aștep-tări. Eu, personal, am fost e-moționat. Sper ca festivalul să se dezvolte și Ilișeștiul să fie și pe viitor o bună gazdă a fes-tivalului. Dumnezeu să ne aju-te!” CARMEN VERONICA STEICIUC, Centrul Culturii Tradiționale Suceava

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: