Universitatea „Ștefan cel Mare“ Suceava a strălucit la Volgograd

Sub înalt patronaj UNESCO, în organizarea Universității de Stat din Volgograd, a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, a Societății Internaționale de Filosofie „Simeon Frank” și a Societății Ruse de Filosofie, în perioada 28-31 mai 2007, la Volgograd, în Rusia, s-au desfășurat lucrările celei de-a IV-a Conferințe Internaționale ,,Ființa umană în concepțiile filosofice contemporane”. Este prima conferință sub patronaj UNESCO și prima organizată în străinătate într-un spațiu nelocuit de români de către Universitatea suceveană (grație căreia a existat și o secțiune consacrată Centenarului Mircea Eliade). Și trebuie spus de la bun început că a fost un succes de care se va vorbi multă vreme în rândurile participanților. La vârf, implicarea maximă a aparținut profesorilor universitari Nikolay Omelchenko, decanul Facultății de Filosofie și Științe Sociale a Universității de Stat din Volgograd, și Viorel Guliciuc, de la Catedra de Filosofie, Științe Sociale și Politice, Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, dar în staff-ul Conferinței s-au aflat, active, omniprezente, eficiente și prof. univ. dr. Emilia Guliciuc, de la aceeași Catedră, și conf. univ. dr. Sabina Fînaru, de la Facultatea de Litere și Științele Comunicării.
 

Universitatea “Ștefan cel Mare”

Participarea efectivă suceveană s-a întregit cu asist. univ. dr. Niadi Cernica, de la aceeași Catedră de Filosofie, și cu prof. dr. Cecilia Latiș, la care trebuie adăugate și celelalte comunicări trimise de universitarii suceveni, acceptate și publicate în documentele Conferinței. Prin număr și calitate, au jucat un rol hotărâtor în evidențierea prezenței românești pe locul imediat următor celui dintâi, ocupat, firesc de reprezentanții țării-gazdă. Începuturile acestei interesante și binevenite colaborări între ambițioasa și capabila Universitate suceveană și importanta Universitate volgogrădeană (15 000 de studenți) au fost realizate acum trei ani, la precedenta ediție a Conferinței, când, în frunte cu prof. univ. dr. Sorin-Tudor Maxim, șeful Catedrei de Filosofie, Științe Sociale și Politice, câțiva dintre membrii ei – profesorii Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc, conferențiarul Alexandru-Ștefan Băișanu și lectorii Dan Dascălu și Bogdan Popoveniuc – s-au remarcat prin conținutul comunicărilor, al intervențiilor, și printr-un talent al comunicării, extrem de prețios oricând, și mai ales la astfel de manifestări. Cu oameni care pun dialogul deasupra prejudecăților (nu puține când e vorba de Rusia și de Stalingrad, vechea denumire a Volgogradului, cealaltă, și mai veche fiind Tarâțin), conducerea Universității și membrii Catedrei de Filosofie, Științe Sociale și Politice s-au străduit să onoreze pe măsură așteptărilor condiția instituției noastre de învățământ superior de coorganizatoare a acestei ediții a Conferinței Internaționale, cu atât mai mult cu cât această condiție s-a încărcat de la începutul anului de tot ce presupune apartenența României la Uniunea Europeană, cu atât mai solicitant cu cât patronajul UNESCO reprezintă un semn de apreciere, încredere și deopotrivă de nu puține exigențe. Să răsfoim însă câteva din filele acestei întâlniri, cu filosofi și profesori de filosofie, dar și cu alți intelectuali, din 24 de țări. Ea a avut loc în spațiile elegante, confortabile ale Universității de Stat din Volgograd, cu care începe orice enumerare a instituțiilor de învățământ superior din acest oraș cu peste un milion de locuitori și cu o suprafață cât două treimi din județul nostru, întins, parcă fără capăt, pe malul drept al celui mai lung fluviu din Europa. Protejate de aerul condiționat din aulă și din sălile de curs, dezbaterile provocate de comunicări, de pasionanta problemă a ființei umane, a omului în concepțiile filosofice contemporane, nu au fost deloc descurajate nici în spațiile deschise de temperaturile extrem de ridicate (48 de grade în ziua deschiderii Conferinței, 40 de grade la umbră la amiază, zi după zi), care ne-au însoțit până și în călătoria cu va-porul pe Volga. Numai riguroasa respectare a timpului acordat acestora, impusă de profesorul Nikolay Omelchenko, a putut stăvili valul de întrebări adresate în plen și profesorului Viorel Guliciuc, pornind de la comunicarea sa, ,,From Coincidentia Oppositorum towards Non Generic Universality”, și profesoarei Emilia Guliciuc, legat de punctul de vedere al domniei sale privind specificul național în filosofie. Dar au plăcut și amintirile înșirate la microfon în ziua deschiderii de Yoshiaki Nagano, președintele Institutului de Inteligență Umană, Arte și Științe din Tokyo, despre tinerețea sa cu marii scriitori ruși, mărturisirile sale despre atașamentul față de opera lui Lev Tolstoi, ,,promotorul unui umanism modern”. Ți convingerea lui Joăo Vila-Chă, profesor la Facultatea de Filosofie a Univer-sității Catolice Portugheze din Braga, directorul Revistei Portu-gheze de Filosofie (care nu demult a acordat un interviu ziarului „Crai nou”), că filosofii au datoria de a înțelege și de a exprima fenomenele timpului nostru, că, distruse de război și apoi reînălțate, Stalingradul, Dresda, Hiroshima, Nagasaki sunt simboluri ale păcii de care întotdeauna este nevoie. Și aceea a profesorului iordanian Diab Al-Badayneh, prorectorul Universității din Tafila, că demnitatea umană trebuie să caracte-rizeze orice persoană, că drepturile omului nu trebuie violate, indiferent de țară și guvern. Nemaivorbind de convingerea profesorului Igor Liseev, director adjunct al Institutului de Filosofie al Academiei Ruse de Științe, că a sosit vremea creării unei noi imagini despre om, sau de concluzia profesorului Ni-kolay Omelchenko: „Avem nevoie de adevăr pentru a fi reali în această lume”. Să menționăm și afirmația profesoarei Yolanda Angulo, de la Facultatea de Filosofie și Literatură a Universității din Mexico, director-general al Centrului de Cercetare a Culturii din Mexic și din America Latină, „E ușor să achiziționezi cu-noștințe, problema este să schimbi lumea”. Considerând că schimbarea lumii depinde de schimbarea oamenilor și că în această schimbare filosofia își are rolul ei, Oscar Brenifer, direc-torul Institutului de Filosofie Practică din Paris, a atras atenția cu pledoaria sa caldă și cu manualele sale de predare a filosofiei la vârste mici. Iar profesorul Lorenzo Magnani de la Univer-sitatea din Pavia, a oferit unui public nu ușor de impresionat impresionantul spectacol al unei prelegeri despre noua reali-tate, a înaltei tehnologii, cu gravele sale întrebări-teme de me-ditație despre consecințele filosofice, dar și etice ale acestei re-alități. Dacă existența unei secțiuni dedicate globalizării (în care a fost prezentă cu semnalarea riscurilor fenomenului Niadi Cer-nica), cu dezbaterile ei furtunoase, a părut de la sine de înțeles pentru toată lumea, o surpriză plăcută a constituit-o pentru participanții români gradul de interes de care s-a bucurat secțiunea dedicată lui Mircea Eliade și care a marcat centena-rul nașterii cunoscutului filosof român al religiilor. Prefațată de interesanta comunicarea în plen a conf. univ. dr. Sabina Fînaru, ,,The «Post-» or the «Past» Mircea Eliade, despre noul umanism propus de Mircea Eliade în operele sale literare, și de o atrăgătoare ,,Photo-Gallery”, întâlnirea cu Mircea Eliade la Volgograd s-a prelungit de-a lungul a două zile, moderată cu entuziasm și competență de universitarele Sabina Fînaru (autoarea volumului „Mircea Eliade prin Mircea Eliade”, ajuns la ediția a III-a) și Evghenia Listvina, de la Universitatea de Stat din Saratov. Dominată de comunicările rușilor, secțiunea le-a înscris și pe cele (tipărite în volum) ale universitarelor sucevene Sanda-Maria Ardeleanu și Rodica Iacobescu, și pe cea susținută de drd Cati Răducu din Iași. Aici e momentul să menționăm că România a fost reprezentată ca atare la Conferința de la Volgo-grad, în afară de cei cinci suceveni și tânăra ieșeancă, și de trei universitari băcăuani, Emilia Munteanu, Camelia Cmeciu și Liviu Druguș. Sentimentul de echipă a fost clar de la început, ca și acela de coeziune în jurul cuplului Emilia și Viorel Guliciuc (excelent profesional, ca și în viața de toate zilele), dar dominant va rămâne sentimentul generat de Conferința Internațională de piesă la două mâini, prin implicarea, din rândul organiza-torilor, plină de devotament, de cursă grea și lungă, a profe-sorilor Viorel Guliciuc și Nikolay Omelchenko. Așezarea de data aceasta în față a profesorului Viorel Guliciuc ține de alfabet, dar și de farmecul personal al domniei sale, de bucuria cu care i-a adunat în juru-i, pentru o ,,Sanie cu zurgălăi” precum acasă, nu numai pe suceveni, nu numai pe români, nu numai ginta latină (cu portughezul Joăo Vila-Chă ți italianul Lorenzo Magnani), ci ți pe mexicana Yolanda Angulo, pe cana-dianul Colin Schmidt, ori pe slovacul Jozef Sivác, care i-a antrenat la dănțuit nu numai pe ai noștri, în sens restrâns și larg, ci și pe americana Marion Ledwig, pe Ora și Emanuel Gruengard, din Israel, pe japonezul Yioshiaki Nagano ori pe iordanianul Diab Al-Badayneh, persoane mai rezervate în afara spațiului de dezbateri. De aceea rândurile de față merită a fi încheiate cu bucuria cu care profesorul Viorel Guliciuc și-a dăruit și bucuria cu care i-au fost primite picturile fractale, semnate cu pseudonimul său de artist, ViGuera în expoziția „Philosophy&Fractal Art”. O senzație de neașteptată răcoare, de călătorie în vis, ceva care brusc mi-a adus aminte de silueta de diafană apariție extraterestră a sălii din balon de la Universitate, din Suceava. De fapt, la Volgograd, sucevenii au plecat ca într-o călătorie fantastă cu Universitate cu tot, după o lege veche care cere să nu ne despărțim niciodată de ceea ce iubim. I-au făcut onoare, și așa cum se cuvine, după aceeași lege veche, cinstiți fiecare la Volgograd, au făcut să fie cinstite în primul rând Suceava și România.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: