„Istoria Câmpulungului Moldovenesc”de Ionel Dârdală

Istoria Câmpulungului Moldovenesc de Ionel Dârdală (Editura Fundației Culturale „Alexandru Bogza”, Câmpulung Moldovenesc, 2006), apărută postum la 12 ani de la stingerea din viață a autorului, bună pentru tipar cu mulți ani înainte, desprinsă dintr-o Istorie economică a Bucovinei (1775-1918), Istoria Câmpulungului Moldovenesc, este o carte valoroasă prin conținutul ei de idei, prin convingerile ferme pe care Ionel Dârdală le exprimă cu fervoare și patriotism, prin stilul științific limpede, plăcut la lectură, prin documentația bibliografică, fie în limba română, fie în limba germană, în fine, prin argumentele și exemplele date, prin structura și compoziția cărții. Autorul și-a propus să ilustreze istoria ținutului câmpulungean „din cele mai vechi timpuri până la Marea Unire” (1918). Cine va rezuma-o de atunci încoace până azi?

 

Cartea a văzut lumina tiparului cu sprijinul Municipiului câmpulungean, datorită dlui Mihai Burduja, care a obținut manuscrisul de la rudele autorului, și poetului Horațiu Sta-matin. N-am putut afla tipografia care a lucrat cartea. Preferam formatul obișnuit: 15/21 cm, nu 16/23 cm, iar cotorul tăiat și lipit, nu cusut. Poate la ediția a doua! După expunerea câtorva coordonate geografice și de la obârșie la Evul Mediu, autorul narează și descrie Câmpu-lungul medieval. Supozițiile și ipotezele mi s-au părut accep-tabile. Apoi se ocupă de Oco-lul Câmpulungului (Țara Câmpu-lungului sau Voievodatul): viața social-economică, cârmu-irea, justiția, cultura și dome-niul mănăstiresc. Aici aș fi do-rit capitolul lăsat la coadă: Starea țărănimii în Câmpu-lungul Moldovenesc, ajunsă sub stăpânirea austriacă la starea de iobăgie, e vorba de masa mare a țărănimii, aceea ce lucrează pământul și-l cul-tivă, crescătoarea oilor și a vite-lor mari, a porcilor și păsări-lor de curte etc., nu lăsată la urma urmelor în carte, asta din mai multe puncte de vedere, nu numai formal. Procesul de disoluție, de destrămare a proprietăților, a pământurilor și privilegiilor țărănimii bucovinene se vede mult mai bine în cartea 30 de zile în „Siberia” căutând arhivele Bucovinei (2005) a prof. univ. dr. Mihai Iaco-bescu. „Acești oameni – scria răzvedit istoricul Teodor Bă-lan –, fără carte și fără cunoș-tința legilor, au înțeles să res-pingă constant acceptarea noi-lor întocmiri [austriece] păgubi-toare și anulatoare ale dreptu-rilor lor, consfințite de veacuri.” Ocolul Câmpulungului Moldovenesc se întindea de la Vama (confluența râului Mol-dova cu Moldovița) până la Dorna Candreni. Autorul pre-zintă dezvoltarea industriei, în special mineritul de la Iaco-beni și din alte locuri, crește-rea vitelor, ameliorarea rase-lor, cultura cartofului (în Buco-vina), vânătoarea și pescuitul, comerțul, creditul, transpor-turile, băile de la Vatra Dornei și turismul, cultura și învăță-mântul. Aș fi dorit în conținutul că-rții o mai strictă delimitare a aceea ce aparține ocolului câmpulungean, de ceea ce este în general al Bucovinei. Capitolul care încoronează cartea este Mișcarea social-națională, scris cu compe-tență și căldură, cu pasiune și patriotism. Amândoi editorii trebuiau să mai facă ceva. Cartea con-ține 30 de foi (hârtie cretată subțire), deci 60 de pagini cu fotografii. Ele trebuiau mai temeinic selectate, căci unele nu spun nimic, dimpotrivă, strică imaginea textului. Două indicații sunt greșite. Foto-grafiile trebuiau îngropate în text la locul potrivit. Era bine dacă citatele erau culese cu altfel de literă. În locul indi-celui de nume, preferam un scurt glosar cu explicarea unor cuvinte. O notă biografică a autorului și alta a peripețiilor încercate de acesta pentru publica-rea istoriei câmpulungene scrise de dl M. Burduja înche-ie cartea. Foarte frumoase amândouă coperțile cărții. GRAȚIAN JUCAN