„Credoul meu, ca diplomat, este ca să fie mulțumiți toți cei care vin la instituția noastră“

Interviu cu E.S., dl MYKHAILO LIENKOV, viceconsul la Consulatul General al Ucrainei la Suceava
La ora 8,30, ora de începere a programului, în pragul ușii de serviciu a Consulatului General al Ucrainei la Suceava, E.S., dl viceconsul Mykhailo Lienkov se adresează cetățenilor veniți să solicite viză. În românește – românilor, în ucraineană – ucrainenilor, în rusește – bulgarilor. „Așa trebuie procedat?” îl întreb. „Nu e un procedeu, este o inițiativă”. Și pentru că, iată, interviul a început, continuă cu explicarea ei:
– După cum știți, ne ocupăm de apărarea intereselor cetățenilor ucraineni, dar și ale celor străini care se adresează Consulatului, români, bulgari, turci ș.a.m.d. Vin o mulțime, în primul rând ca să solicite vize. Mi s-a părut că ar fi bine ca întâi de toate, în calitate de reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe Ucrainene, de consul, interimar, să stau de vorbă cu ei, să le cer să păstreze liniștea, în zonă, în incinta Consulatului, deoarece noi funcționăm aici într-un bloc de locuințe, cu cetățeni români, și vrem ca nimeni să nu fie deranjat. În schimb, le spun, noi ne vom strădui, vom face tot posibilul ca fiecare dintre ei să obțină viza în aceeași zi. Unul intră, altul iese, răspunsurile pentru chestiunile legate de viză le găsesc la ghișeu, pentru cele speciale, consulul le stă la dispoziție. Lumea mă înțelege și nu avem probleme. Este și în folosul lor și al nostru, al Consulatului. În fiecare zi avem peste o sută de solicitanți, dar în iulie, august, septembrie, am avut mereu spre trei sute, recordul nostru, într-o zi de august, a fost de 313 vize solicitate și eliberate.
 

– Existența Consulatului General al Ucrainei în Suceava înseamnă un plus de prestigiu pentru municipiu, pentru județ. De aceea, chiar și fără interesul strict al obținerii unei vize, sucevenii sunt interesați de instituția, deosebită, pe care o conduceți. Faptul că v-ați mutat în casă nouă reprezintă un eveniment. Reprezintă și un câștig pentru dumneavoastră?
– Aș spune că da. Am pierdut un singur lucru mutându-ne de acolo, de pe strada Mihai Viteazul, 48, aici, pe strada Mărășești, 44 B: imaginea din exterior, aspectul exterior. Dar nu am avut ce face, conform legii românești în vigoare, clădirea aceea a fost revendicată și obținută de un ieșean. Noi închiriat spațiul respectiv de la Consiliul Județean Suceava patru ani la rând. Noul proprietar nu a avut nimic împotrivă să ne închirieze în continuare clădirea, doar că ne-a spus că nu poate pentru aceeași sumă. Și a cerut prea mult, după părerea noastră, după părerea Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei. Așa că am fost nevoiți să căutăm alt spațiu. Cu sprijinul unor suceveni, l-am găsit pe acesta, al unui proprietar de treabă, Mircea Șalvari, căruia îi suntem recunoscători pentru condițiile asigurate. Eu, personal, aici, mă simt foarte bine, iar condițiile create pentru instituția diplomatică ucraineană sunt, după părerea mea, foarte bune. Veți vedea cu ochii dumneavoastră! – Oricum, spațiul este mai mare… – Mai mare cu o sută de metri pătrați! – Iar în ceea ce privește exteriorul, să știți că deja imaginea Consulatului, cu drapelul Ucrainei, începe să fie un loc vizibil pe harta municipiului, un loc pe care oamenii încep să-l cunoască și să-l respecte ca atare. Sunteți de altfel și pe o culme a Sucevei, e frumos aici! – Cum să nu fie? Unde se află acum Consulatul? În centrul Sucevei, lângă Catedrala Sucevei, loc sfânt pentru suceveni! Oricui întreabă de Consulat i se răspunde: „Lângă Catedrală!” Fiindcă, într-adevăr, mai fiecare știe acum unde se află Consulatul nostru. Într-un timp foarte scurt, noi am creat condițiile necesare, pentru cetățenii ucraineni, în primul rând, care vin și au nevoie de sprijin din partea Consulatului, dar și pentru cetățenii români, bulgari, turci ș.a.m.d. Uitați-vă, deasupra terasei de la intrare există de-acum o copertină, am pus și câteva băncuțe, toate, inițiativa noastră, și cu importanța lor: vin mătuși, băbuțe, oameni în cârje, nu stau în ploaie, nu sunt siliți să stea în picioare în așteptarea vizelor, au condiții normale. – Și pentru pregătirea documentelor, pentru rezolvarea cererilor, în interior, este mai bine decât înainte? – Și spațiul pentru pregătirea actelor, pentru vizitatori este nu prea mare, dar totuși un pic mai mare decât cel anterior. Și condițiile sunt mai bune, și aer condiționat, și ventilator. Lumea spune că se simte mai bine aici, la noi. – Ceea ce este cel mai important. Și dacă dumneavoastră vă simțiți mai bine, și lumea, înseamnă că a fost o schimbare bună până la urmă. – Spre bine, da, spre bine. De nevoie, am reușit un lucru bun. Credoul meu, ca diplomat, este ca să fie mulțumiți toți cei care vin la instituția noastră, indiferent că sunt ucraineni, ruși, români, unguir sau de altă etnie. Ucrainenii însă reprezintă o prioritate. – Normal. Sunteți o bucățică din Ucraina aici. – Puteți vedea acum un spațiu special pentru ucraineni ajunși în situații speciale. O cămeruță de odihnă și un dormitor. Nu este un hotel. Dar se întâmplă că o mătușă, un moșneag își pierde pașaportul. Și n-are cum merge înapoi în Ucraina, nu poate trece granița fără acest document. Iar pentru a primi confirmarea eliberării lui de la oficialitățile din Ucraina, este nevoie de un pic de timp și de așteptare. Mai ales că acest lucru se întâmplă, de obicei, sâmbătă, duminică, deoarece atunci vin la rude, în ospeție, chiar la bazar. Vine la noi și plânge: „Faceți ce știți, numai duceți-mă înapoi acasă, în Ucraina!” Dar n-are nici un act, nici pașaportul și nici un ban pentru hotel. Unui asemenea ucrainean la necaz, Consulatul îi asigură un adăpost gratuit. Nu e prevăzut de nici un document, de nici un regulament, este inițiativa noastră! Și deja un cetățean ucrainean a beneficiat de ea! – În această clipă, dumneavoastră conduceți instituția cu puteri depline. Care vă este echipa, ce ajutoare aveți? – Într-adevăr, acum sunt eu cel principal la instituția noastră, așa încât echipa Consulatului este formată doar din viceconsul, contabil-șef – dna Natalia Hrubă și director administrativ – dl Vladimir Kozenko. Avem și trei angajați, trei tineri din Negostina, cetățeni români de etnie ucraineană care ne sprijină în pregătirea și elaborarea documentelor pentru viză: Sebastian Fraseniuc, Otilia Fraseniuc și Irina Pascaru. Aceasta este toată echipa, ne este foarte greu, dar suntem în așteptarea noului consul general. O perioadă prelungită, au trecut 11 luni, dar sper că de la 1 ianuarie 2007 va veni o persoană cu o experiență bogată în domeniul diplomației. – Această perioadă lungă fără numirea unui consul general reprezintă, cred, într-un fel și un semn bun pentru echipa dumneavoastră, a cărei eficiență n-a făcut presantă numirea noului consul general. – ?! – Cum a nu comenta opinia mea ține tot de diplomație, în cazul dumneavoastră, am să trec mai departe, solicitându-vă un gând, un mesaj, o mărturisire, ceea ce doriți să împărtășiți cititorilor noștri, cititori dornici să vă cunoască. – Aș dori să spun cititorilor ziarului „Crai nou” că între in-stituția noastră consulară și acest ziar, după părerea mea, există relații foarte bune, rodnice. Noi întotdeauna îi simțim atitudinea foarte bună față de Consulatul ucrainean, ne sunt publicate materialele trimise, așa încât nu putem decât să mulțumim dlui director Dumitru Teodorescu și întregului colectiv redac-țional. Ca instituție consulară, facem tot ce ne stă în putință, în limita posibilităților noastre, ca cetățenii români și ceilalți care ni se adresează să se simtă bine la noi, să aibă un sprijin în Consulat, să obțină viza în aceeași zi – e vorba, precizez, de locuitorii celor nouă județe din România care aparțin de circumscripția noastră consulară: Maramureș, Satu Mare, Vrancea, Sibiu ș.a.m.d. Toți obțin viza în aceiași zi și lumea este mulțumită. O dovedește și registrul nostru destinat consemnării impresiilor, observațiilor, în care sunt numai aprecieri, nici o observație. Și aceasta spune ceva despre activitatea noastră. Aș dori ca și colegii mei din Cernăuți, având acum un spațiu mai mare la dispoziție, să aibă aceeași satis-facție a muncii pe care o avem noi. – Vă place Suceava? – Aceeași întrebare mi-a pus-o și consulul general român de la Cernăuți, dl prof. Romeo Săndulescu, „Cum te simți acolo, la Suceava, fiindcă ești cetățean ucrainean, de etnie rusă, cum te simți?” I-am răspuns, și am fost sincer, că deja mă simt sucevean. – Pentru că vă place Suceava, să ieșim puțin în municipiu și în județ, pentru a surprinde activitățile perioadei următoare în care este implicat Consulatul. – În fiecare an, împreună cu Uniunea Ucrainenilor din România – Ținutul Bucovina, sărbătorim Ziua Națională a Ucrainei, pe 24 august, Zilele Șevcenko, în martie, Olga Kobileanska – pe 2 decembrie. Deja o pregătim pe aceasta, când vom depune coroane de flori la monumentul ei din Gura Humorului și – în spațiul pus la dispoziție nouă și Uniunii Ucrainenilor – Ținutul Bucovina de proprietarul acestui complex hotelier, dl Cornel Petreanu – vom inaugura Salonul Ucrainean de la Casa Albă din Vama. – Excelență, dle viconsul Mykhailo Lienkov, vă mulțumesc și, în numele ziarului, vă mulțumim!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: