Balul… babacilor

> Dacă voi fi scăpat, dacă voi fi uitat vreun amic(ă) de gratulare în cârca, în sama Sf. Arhangheli (despre care se vorbește în Scriptură că, la Judecată, ne vor defalca pe căprării, oițele de căprițele, dupe binele ori relele comise), dacă voi fi fost în pană de glagorie ori alte așijderea solicit grațioasă iertăciune! Înc-odată – îmbrățișare. > Scriu presele galbene (alea cam de cacao, cum ar veni) că țâțoasa de Nicoleta Luciu că petrece nu mai puțin de 6 (șase) ore la manichiură. Halal! Când viața e-așa e scurtă. Și frumusețea trecătoare, cum se știe. Nasol. Când te gândești că un cutremur, tzunami se-rios, nu durează mai mult decât 20-30 de secunde, asortat cu 4-5 contracții acolo, și ce ravagii lasă-n urmă!
 

> Reiau și mai citesc câte ceva dintr-un jurnal inedit d’al lui Marinică Sorescu, scriitorul de faimă al oltenilor, absolvent de Română / Latină (și coleg, la Iași, cu… colegul nostru, fost – Mulțumim cu reverență! –, atât de multă și frumoasă vreme, șef al ziarului nostru, I.P.). Și-mi place ce scrie omu’ăsta isteț, ca un proverb, pen’că, dați-mi voie, împărtășim: Scriind e ca și când aș umbla la cuvinte, care, dincolo de sensul și întrebuințarea comună, au o latură periculoasă – un fel de focos cu care se joacă scriitorul declan-șând un fel de forțe amorțite care te iradiază… sensuri vechi se trezesc… stai cu ochii holbați și te uiți la hora cuvin-telor – dănțuială, zbenguială, vârtej… Barem de-ar pricepe câte ceva grafomanii zbur-dalnici ai hârtiei (igienice, ades), scârța-scârța vremel-nici de prin presele patriei… > N-am nimica cu manelele, uneori, că… când dau belelele mai mă ogoiesc și eu la ele. Un singur lucru mă deprimă însă, la culme: că toate, mai toate cântecelele astea cu par-fum de mahala și iz pitoresc balcanic… povestește, în texte plângăcioase, haioase și taare simpluțe, de bani & dușmani, care pe care. Ia mai schimbați plăcile, fârtați ciocolatii! Pă lumea asta nu-s numa’ golo-ganii… Dacă vreți să vă mai ascult, îî… Că doar vorba aia: N-oi pricepe, nu înțeleg limba chineză și, totuși, limba chineză există… Și vorba ălui dregător oltean, Costică Bel-die, prin anii ’30: N-ai înțeles până acum, din cât ai trăit, că rrumânului nu-i trebuieș-te editură & cultură, fiindcă nu are ce face cu ele? Lui îi trebuie băutură, mâncare și trai bun! Bon apetit! > N-ai uitat: Holograf (și Dănuț) e, mâne-poimâne și la Suceava. Un new-pol (20) lei noi beletu. Ce mai șăzi… > Asară, la Balul bobocilor de la Liceul 4 (ăla condus de Mihaela Melinte, de lângă tipografii mușatini) a cântat, dănțuit și s-a zbenguit tipa aia belea și blonzie (tocmai despărțită de iubi-tul Iordănescu) – Delia. Azi e tot așa (și to acolo, la Casa de Cultură Sv., adicătelea), cu Liceul 2 (al dnei Teodoreanu, distinsă profesoară, excepțio-nal manager). Cânta-vor flă-căii de la TreiSudEst. Bravos, băieți. Și fete! Eu nu știu de ce nu se schimbă odată numele parangheliilor de acest fel. Că doar totdeauna e vorba des-pre… balul boboacelor (și misele lor). Urmează la orizont studențimea Sucevei (probabil în jurul unui 23 Brumar, da’ studioșii încă se mai toc-meau cu muzicanții, care să fie…). > Aa, și mai e balul… babacilor, pe 16 curent, cu venerabilii Beligan, Gigi Dinică, Moraru Marinică, unuu-și-unu… Curat… murdar! Și pe texte din taica… Caragiale, desigur. Bună poftă să ai și pe-aci, fârtate! Și soro! (Di Bi)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: