Actul cultural de la sate constituie o problemă majoră pentru județul Suceava, creșterea rolului căminelor culturale în mediul rural rămânând doar la stadiul de intenție. Cel puțin așa declară vicepreședintele PRM al Consiliului Județean, Stela Acatrinei, care evidențiază că multe dintre bibliotecile și căminele culturale comunale se află în stare de degradare, prezentând un grad de uzură de peste 70%. Spre exemplu, spune ea, într-o situație de-a dreptul precară, sunt căminele culturale din 19 localități din județ, aducerea pe linia de plutire a acestora presupunând investiții de minim 35 miliarde de lei vechi.
Pe „lista neagră” sunt așezămintele culturale din Botoșenița, ridicat în 1902 și cel din Volovăț, datând din 1905. Acestora li se adaugă cele din Baineț, Dolhasca, Bosanci, Mihoveni, Sucevița, Baia, Călugăreni, Vama, Valea Moldovei, Argel, Horodniceni, Dorna Arini, Cotârgași, Mănăstioara, Todirești, Boroaia, și Manolea. „Din păcate, cele mai multe așezăminte de cultură se află în moarte clinică, responsabilii de la comune raportând, la capitolul acțiuni culturale, doar nunți și cumetrii. Un alt aspect regretabil îl reprezintă transformarea căminelor în magazine, crâșme sau baruri, cu largul concurs al consiliilor locale care nu au ținut cont de prevederile legale ce prevăd interdicția schimbării destinației acestora”, a relevat adjunctul șefului executivului județean. Dna Acatrinei se pronunță și pentru îmbogățirea fondului de carte al bibliotecilor rurale, propunând, în acest sens, o campanie de achiziționare de cărți sau reviste de factură tehnică.
Comentarii