Labiș, Octombrie, Bucovina

S-a încheiat o altă ediție a Concursului Național de Poezie “Nicolae Labiș” (a XXXVIII-a), s-a încheiat o altă ediție a Festivalului “Octombrie de Bucovina” (a III-a). Vineri, după cum v-am informat pe scurt, în sala mare a Palatului administrației județene din Suceava, a avut loc reuniunea de final, ce a avut ca moment de greutate anunțarea și decernarea premiilor concursului de poezie. În deschiderea întâlnirii, un cuvânt de salut a adresat dl vicepreședinte al CJ Eugen Uricec, salut reluat ulterior și de dna vicepreședinte al CJ Stela Acatrinei, care și-a exprimat speranța ca actualele legături ale scriitorilor suceveni cu cei din Olanda să fie extinse ulterior, la nivelul “legăturilor umane”, constante și de calitate, între județul Suceava/Bucovina și Olanda. Tot în deschidere, Ion Drăgușanul, cu epigrame (la tâlcul cărora s-a adăugat cel, mărturisit de autorul tocmai laureat a două concursuri de gen, că epigramele – premiate – pot aduce bani) și tânărul poet sucevean Lucian Onu (recent laureat al Premiului pentru debut la Concursul “Porni Luceafărul” de la Botoșani), cu versuri, desigur.

 

Pe scurt, a fost prezentată “prima antologie bilingvă (olandeză și română; n.n.) apărută la Suceava”, volum îngrijit de poeta Carmen Veronica Steiciuc, conținând poezie olandeză contemporană, semnată de 11 autori, în traducerea poetei Jeanette Carp; cu încrederea că “orice carte care se face rămâne la temelie” (I. Drăgușanul). De asemenea, noile cărți (tipărite cu ocazia Festivalului “Octombrie de Bucovi-na”) semnate de Viorel Dârja (versuri) și Ștefan Stroe (umor: epigramă, texte satirice). Despre versurile “celui mai discret poet al Bucovinei”, Viorel Dârja, a vorbit directoarea festivalului, Carmen Veronica Steiciuc, cea care, printre altele, a menționat că este vorba despre o carte ce vine “nedrept de târziu”. Prin premii/diplome amintind și reimpu-nând nume ale unor personalități ale scrisului din Bucovina despre care se vorbește, în con-temporaneitate, mai rar (și care se regăsesc, alături de texte pe care le semnează, în revista festivalului, pe care v-am prezentat-o de cu-rând) au fost omagiați, cu acest prilej, seniori ai scrisului de la noi: prozatorul Onu Cazan, poeții Dumitru Oniga și Vasile Pînzaru. Din partea organizatorilor au primit diplome (ofe-rite de dl Pavel Blaj, directorul Centrului Jude-țean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare) și 3 oaspeți care, de altfel, vor rămâne în Bucovina prin antologia în care se regăsesc, în calitate de semnatari de versuri/traducător: Roel Richelieu van Londersele, Serge van Duijnhoven și Jeanette Carp. Cu clonț de rubin, o pasăre asasină… Nu în ultimul rând, Margareta Labiș (adu-când o invitație la pomenirea fratelui Nicolae, la casa părintească din Mălini) ne-a vorbit cu durere și dureros de trist ne-a adus tuturor a-minte de acea “pasăre cu clonț de rubin”. “Cu-tremurată de o întrebare retorică: Ce caut aici?!”. Mircea Coloșenco a spus, printre altele, că Nicolae Labiș a fost izgonit din manuale “de niște politruci”, “de niște închistați” și a avansat ideea că poetul din Mălini nu a pierit doar dintr-o nefastă întâmplare, ci ar fi fost ucis: “Mai bine un erou mort decât un dizident în viață!”. De altfel, această poziție a fost susținută la Suceava și de scriitorul Irimia Străuț: “începe să fie clară ideea că Labiș a fost asasinat…”. Poezia s-a urcat cu picioarele pe masă! Un moment aparte l-a constituit recitalul poeților olandezi Roel Richelieu van Londer-sele și Serge van Duijnhoven (în glas românesc: Carmen Veronica Steiciuc). Primul (conform prezentării ce ni s-a făcut) – poet (despre care se spune că ar fi cel mai “sensibil și romantic” dintre contemporanii de aceeași limbă), filo-sof, romancier; al doilea – poet, dar și profesor de istorie, actor, cântăreț foarte popular, pe toate continentele, cu săli și chiar stadioane pline… Primul – un ins calm și grav sub pălăria de fetru moale, pe care n-a scos-o niciun moment de pe creștet; al doilea – cu o vizibilă energie pulsând în ochi și sub pieptul ițit între gulerele răsfrânte ale cămășii albe. Ambii, cu o poezie clară, umană, deschisă către un pu-blic larg. Într-o limbă care, în versuri, ni s-a pă-rut surprinzător de muzicală, primul a reci-tat, printre altele, cu gândul către părinții decedați de cancer și către fiu (are doi, de 8 și 4 ani); cu o privire îndărăt, după cum avea să mărturisească, cu una în prezent, spre sine, spre el, cel care, din familie, va fi primul sortit dispariției de pe pământ, iar spre viitor prin copiii săi; dar și cu gândul dragostei sau cel al prieteniei. Roel Richelieu van Londersele a editat, vreme de 10 ani, o revistă literară. Și a mărturisit că, atunci, săptămânal, 3-4 poeți îi băteau în ușă. Când a încetat a lucra la respec-tiva revistă, numărul poeților care să-l caute a scăzut la 3-4 pe an; și de aici, versuri pentru “prietenii adevărați”. Serge van Duijnhoven a început cu o poezie “despre tinerețe”, despre copilăria regăsită de adult, de fapt; apoi, una de dragoste, apoi una despre moarte (cu un motto de Woody Allen, care spune cam așa: “Nu mă deranjează să mor, dar nu-mi doresc să fiu acolo când se va-ntâmpla…”). Versuri recitate după un surprinzător salt cu picioarele pe masa pe care, probabil, nimeni până atunci nu îndrăznise să pună picioarele; și nici șezutul… cum s-a întâmplat apoi; pentru un adevărat spectacol de poezie. Și pentru tâlcul acesta: că este extraordinar de bine ca, din când în când, poezia (pe lângă care, adesea, trecem cu atâta indiferență, de parcă nici n-ar mai exista) să se urce cu picioarele pe masă. Într-o înfruntare a realității, într-o încercare (inclusiv fizică) de a deveni (mai) vizibilă! „Vin autori viguroși, vin autori care au ceva de spus“ Juriul concursului de poezie a avut următoa-rea componență: Marcel Mureșeanu (re…-venind de la Cluj-Napoca; președinte), Adrian Popescu, Mircea Coloșenco, Vasile Spiridon, George Vulturescu, Adrian Dinu Rachieru (juriul național); Victor Rusu, Roman Istrati, Gina Puică, L.D. Clement, Alexandru Băișanu (evident, în calitate de poet și degustător de literatură, nu de subprefect). “38 de ani sunt foarte mulți…” – a tras atenția președintele juriului, Marcel Mureșeanu. …Iar un concurs de literatură cu o asemenea longevitate “se poate întoarce împotrivă-i dacă nu are apără-tori” (așadar, avertismentul său acesta a fost/este: să-l apărăm!). Cât despre concurenți…, “aproape 50” și, în majoritate, “aproape de excepțional”: față de alte ediții, “mai puțină vetustețe, mai puțină desuetudine…”. “Vin autori viguroși, care au ceva de spus, care tind spre metafora esențială și gândirea poetică înaltă”, a fost, sintetică, opinia președintelui juriului. Revenim cu laureații, în care au fost prezen-tați de Marcel Mureșeanu: Andreea Velea (Su-ceava) – Premiul “Ion Roșca” și cel al Editurii Re-mus din Cluj-Napoca; Casandra Ioan (Aiud) – Premiul “Constantin Berariu” și cel al revistei electronice NordLitera; Gabriela Ivașcu (jud. Ar-geș) – Premiul “Traian Chelariu” și cel al re-vistei Tribuna; Monica Rizea (Sf. Gheorghe) – Premiul “George Sidorovici” și cel al cotidia-nului Crai nou; Petre Andrei Fluierașu (Bucu-rești) – Premiul “Mihai Horodnic” și cel al re-vistei Orașul; Daniel Stuparu (București) – Premiul “T. Robeanu” și cel al revistei Ateneu; Ionuț Radu (Mioveni, Argeș) – Premiul “Valeriu Gherasim” și cel al revistei Steaua; Carmen Pă-duraru (Brașov) – Premiul “Mircea Streinul” și cel al revistei Poesis; Irina Roxana Georgescu (Medgidia) – Marele Premiu și Premiul revistei “Convorbiri literare”. Cu precizarea că, la premiere, au ajuns doar 4 poeți din 9. Și cu alte precizări… Că Irina Roxana Georgescu (despre care, în urmă cu câțiva ani, poetul și universitarul constănțean Mircea Țuglea, el însuși mare laureat de Labiș, ne prevenea în termeni elogioși) nu este o “străină” pentru Suceava. În urmă cu un an, câștigase Premiul Juriului la prima ediție a Concursului “Cuvinte de început” – ArtFest Suceava, dedicat liceenilor, iar în acest an a fost și laureată a concursului de la Udești. Argeșeanul Ionuț Radu este, de asemenea, un premiant constant, în ultimii 2 ani, în concursurile de poezie din județul nostru, ca și, de altfel, suceveanca (a-cum ieșeancă, în calitate de studentă la Stoma-tologie) Andreea Velea, ce provine din “școala de literatură” de la C.N. “Petru Rareș”. O surpri-ză plăcută pentru subsemnatul a însemnat și premiul obținut de ardeleanca Monica Rizea (Premiul “Crai nou”); am constatat, la Suceava, că ea este o veche prietenă a revistei online “NordLitera” (în care a publicat numeroase texte), sub numele Monica Vajna (am aflat, iată, că s-a căsătorit de curând și că, în tânăra fa-milie, creația este la ea acasă, întrucât dl Rizea este actor). Am cunoscut-o, cu acest prilej, și pe deținătoarea premiului “NordLitera”, o altă ardeleancă, Casandra Ioan; astfel, am “nego-ciat” împreună premiul ce i-a fost destinat și care nu va însemna doar publicarea versurilor pe www.nordlitera.ro, ci și editarea unui site personal de poezie (sau a unei cărți electronice de versuri) purtând marca NordLitera.