Pensii regești și pensii de mizerie

(sau despre pensiile după legi speciale și pensiile din sistemul public)
De la 1 septembrie a.c., după majorarea cu 5 la sută, valoarea unui punct de pensie este de 339,3 lei (3.393.000 lei vechi). Nu știm dacă aceasta mai reprezintă 30 la sută din salariul mediu brut pe economie, limita minimă prevăzută de lege pentru valoarea punctului de pensie. De ce spunem asta? N-o să vă vină să credeți, după cum nici nouă nu ne-a venit să credem și de aceea am refăcut de câteva ori calculul! Iată de ce. Ultima ra-portare a Comisiei Naționale de Statistică este pe luna iulie 2006. Acolo scrie negru pe alb că salariul mediu brut pe economie a fost, în luna iulie, de 1.122 lei. Până la 31 august 2006, valoarea punctului de pensie a fost de 323,1 lei. Calculele arată că punctul de pensie a reprezentat, în luna iulie a.c., numai 28,79 la sută din salariul mediu brut pe economie! Iată cum guvernanții își bat joc de pensionari, încălcând fără jenă legea, tocmai ei, care ar trebui să fie cei mai vajnici apărători ai ei.
 

Pensionari în parc

Legea nr. 338/2002 privind aprobarea OUG nr. 49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale prevede că „valoarea unui punct de pensie se calculează pe baza unui coeficient care nu poate fi mai mic de 30 la sută și mai mare de 50 la sută din salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”. În loc să crească valoarea punctului de pensie măcar la 40 la sută din salariul mediu brut pe economie, Guvernului nici nu-i pasă de această prevedere și duce coeficientul la mai puțin de 30 la sută! Dacă s-ar fi respectat legea, la limita minimă!, valoarea punctului de pensie, în luna iulie a.c., la care facem referire, ar fi trebuit să fie de 336,6 lei și nu de numai 323,1 lei. S-ar putea să ni se atragă atenția că realitatea a bătut prognoza, că salariul realizat nu coincide cu cel prognozat. Pentru o asemenea situație, legea prevede recalcularea valorii punctului de pensie pe baza unei noi prognoze a salariului mediu brut lunar pe economie. Sau ar putea să ni se spună că valoarea medie a punctului de pensie pe 8 luni ale anului atinge 30 la sută din salariul mediu brut. Care medie, când nici în iunie, nici în mai (luni pentru care avem acum la îndemână datele statistice) nu atinge 30 la sută? Iar mult trâmbițata indexare cu 5 la sută, de la 1 septembrie a.c., nu face decât să aducă valoarea punctului de pensie în jurul nivelului minim, de 30 la sută din salariul mediu brut pe economie. Reamintim cititorilor că, înainte de cele peste 30 de modificări și completări pe care le-a suferit Legea 19/2000 până acum, la art. 80 se prevedea: „Valoarea unui punct de pensie reprezintă cel puțin 45 la sută din salariul mediu brut lunar pe economie, prognozat pentru anul respectiv, și se aprobă prin legea asigurărilor sociale de stat”. Dar, cu numai două zile înainte de intrarea în vigoare a legii, prin OUG nr. 49/29 martie 2001, aceasta a fost modificată, și în Legea nr. 338/2002 de aprobare a acestei ordonanței, între noile prevederi se află și cea care spune că valoarea unui punct de pensie nu poate fi mai mică de 30 la sută și mai mare de 50 la sută din salariul mediu brut pe economie. După cum am arătat mai înainte, nu numai că nu s-a păstrat prevederea inițială a legii, dar nu se respectă nici măcar atingerea limitei minime prevăzute, de 30 la sută. Știți cât reprezenta pensia înainte de 1990? Dl Constantin Moraru, fost director al DMPS Suceava, membru al Asociației Pensionarilor „Bucovina 2000” Suceava, ne-a spus că procentul se situa între 54 la sută (pentru grupa a III-a de muncă) și 85 la sută (pentru condiții speciale de muncă) din media salariilor realizate în cei 5 ani luați în calcul la pensie (conform Legii 3/1977 și HG 565/1996). De asemenea, știți cât ar fi fost valoarea punctului de pensie în luna iulie a.c., dacă se păstra prevederea ca valoarea punctului de pensie să reprezinte 45 la sută din salariul mediu brut? Nici mai mult, nici mai puțin de 504,9 lei, adică 5.049.000 lei vechi (ținând seama de salariul mediu brut din iulie), iar în iunie – 500,40 lei, în mai – 499,05 lei ș.a.m.d. Ei, cu o astfel de valoare a punctului, toate pensiile ar fi fost mai mari cu 50 la sută și altfel ar fi trăit milioanele de pensionari care de-abia își mai duc zilele. Însă, după 1990, în loc să se stimuleze munca, s-au făcut pensionări pe bandă rulantă, numai ca România să nu apară cu un șomaj foarte ridicat. Așa s-a ajuns ca numărul pensionarilor să-l depășească pe cel al persoanelor angajate, iar vreo 3,5 milioane de pensii să fie de mizerie. Odată cu apariția Legii 19/2000, imensa majoritate a pensionarilor trăiau cu speranța, care, până la urmă, s-a dovedit a fi numai iluzie, că se va face drep-tate și că pentru a-ceeași ca-lificare, muncă, vechime și salariu egal se va primi pensie e-gală. A-dică, așa cum s-a spus în campania electorală, „La muncă egală, pensie egală”. Mai ales că la art. 2 din lege, unde sunt enumerate principiile care stau la baza organizării și funcționării sistemului public de pensii, primele dintre acestea care sunt menționate sunt: • principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul public de pensii pe aceleași norme de drept • principiul egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contri-buabili și beneficiari, un tratament nedis-criminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege • principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Praful s-a ales însă din aceste principii, legale, nu-i așa? Până când dl Constantin Moraru ne-a pus la dispoziție o broșură cuprinzând toată legislația referitoare la diferitele categorii de pensii, credeam că principiile Legii 19/2000 se aplică tuturor românilor. Dar nu este așa, pentru că guver-nanții, deci și parlamentarii, au decis altfel, iar acum există pensionari speciali, cu pen-sii regești, și pensionari obișnuiți, cu pen-sii de mizerie. „Din păcate, societatea a fost divizată în două și în ceea ce privește pensiile: s-a stabilit sistemul public, pentru unitățile economice cu capital de stat, private și pentru bugetari, iar prin legi speciale, s-a stabilit alt sistem de calculare a pensiilor, pentru mi-litari, pentru poliție, justiție, pentru perso-nalul auxiliar de specialitate din justiție – ne spunea domnia sa. Nu s-a mai aplicat sistemul punctajului, pentru toată lumea, conform contribuției la bugetul de asigurări sociale, cum s-a prevăzut în Legea 19/2000, iar în final s-a ajuns ca în domeniul justiției să se acorde două pensii: • pensie de stat, calculată pe baza punctajului, conform Legii 19/2000 • pensie de serviciu. Normal era ca toată lumea să fie tratată la fel, după o singură lege a pensiilor, care să prevadă criterii de ierarhizare, în funcție de pregătire, de importanța muncii, de contribuția la bugetul asigurărilor sociale etc., dar să nu se dea pensii speciale, pe bază de procent din ultimul salariu brut”. Nu are nimeni nimic cu pensionarii proveniți din domeniile de activitate amintite mai înainte, că doar nu ei au aprobat legile speciale, ci Parlamentul! Se va spune că s-a făcut o ierarhizare, în funcție de importanța muncii și de răspunderea mare pe care o au salariații din acele domenii. Dar acest lucru este realizat chiar din timpul activității, plătindu-li-se salarii foarte mari, în comparație cu alți bugetari. De pildă, comparativ cu profesorii sau cu cadrele medicale, care au tot o muncă plină de răspundere și stresantă, de cele din urmă depinzând nu numai sănătatea, ci, în foarte multe cazuri, chiar viața unor oameni, și care au salarii de 4-5 ori mai mici decât primii. Ei, și dacă magistrații, spre exemplu, au salarii foarte mari, înseamnă că și contribuția lor la asigurările sociale este mai mare și vor obține un punc-taj mediu, în siste-mul pu-blic, mult mai mare decât bu-getarii și alți sala-riați de rând. Însă și aici le-giuitorul a făcut discri-minări. În Legea 19/2000 se prevede că punctajul asiguratului nu poate fi mai mare de 5 puncte într-un an calendaristic. Or, pentru categoriile speciale, nu se ține seama nici de contribuția lor și nici nu este stabilită o limită, oricare ar fi fost ea, și de aceea unii au pensii de peste 60 milioane lei vechi. Dar haideți să vedem care sunt legile speciale și ce prevăd acestea. Legea nr. 164 (r1) din 07/04/2001 privind pensiile mili-tare de stat (care include domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței națio-nale) prevede, la Art. 1. – (2): „Principiile ge-nerale prevăzute la art. 2 din Legea 19/2000 se alică în mod corespunzător și pensiilor militare de stat, exceptând situațiile în care prin prezenta lege se dispune altfel”. Și prezenta lege dispune altfel tocmai în ceea ce privește modul de calculare a pensiilor: • Art. 21. – (1): „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă” • Art. 22: „Pensia de serviciu pentru limită de vârstă și pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul astfel: a) pentru activitatea desfășurată în condiții normale – 60 la sută; b) pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite – 62 la sută; c) pentru activitatea desfășurată în condiții speciale – 64 la sută”. Totodată, în aceste domenii nu se vorbește de indexarea pensiilor, ci de actua-lizarea cuantumului, ori de câte ori se majo-rează solda de grad și/sau solda funcției ma-xime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar și funcției exercitate, avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei. Comentarii? Faceți-le dumneavoastră. Legea nr. 303 din 28/06/2004 privind statutul magistraților prevede, la Art. 81. – (1): „Magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80 la sută din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”. Iar la Art. 83. – (1): „Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat; (2): Pensiile de serviciu ale magistraților se actualizează în raport cu nivelul indemnizației brute a magistraților în activitate”. Redăm, pentru mai buna informare a cititorilor noștri, și conținutul Art. 21: „Casa teritorială de pensii emite o singură decizie de pensie în care vor fi înscrise distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum și diferența dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat. Această diferență urmează a fi evidențiată distinct și în fișa pentru evidența drepturilor bănești ale pensionarului”. Legea mai prevede, la Art. 78.- (4): „Magistrații în activitate sau pensionari, precum și soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, în con-dițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției la asigurările sociale”. Și ca să nu fie vreo neînțelegere, în Norma de aplicare a legii se precizează cine sunt ma-gistrații: judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sau ai Curții Constituționale. Despre toate acestea nu spunem decât că pensionarii din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale s-ar putea considera discriminați în raport cu pensionarii magis-trați. Restul comentariilor faceți-le singuri! Și acum să ne oprim puțin și asupra Legii nr. 567 din 09/12/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. Nu știm ce salarii au grefierii, grefierii statisticieni, grefierii docu-mentariști, grefierii arhivari, informaticienii, registratorii, agenții procedurali sau aprozii, tehnicienii criminaliști în cadrul parchetelor de pe lângă instanțele judecătorești, precum și persoanele care îndeplinesc funcția de secretar de procuratură, secretar-dactilograf, dactilograf (aceștia sunt incluși în categoria de personal auxiliar de specialitate) – care protestează acum pentru mărirea salariilor –, dar, în ceea ce privește pensionarea, se bucură de exact aceleași drepturi speciale ca și magistrații. Desigur, și de transport gratuit, dus-întors, între localitatea de domiciliu și localitatea din țară în care își petrec concediul de odihnă! Și dacă tot au creat aceste categorii speciale de pensionari, parlamentarii au făcut o lege specială și pentru ei înșiși, pensiile lor neavând, de asemenea, nici o legătură cu contribuția la fondul de asigurări sociale. Astfel, domnii parlamentari, când ies la pensie, primesc automat 22 milioane lei, pensie lunară, pentru un mandat de stat în fotoliu, 29 milioane lei, pentru două mandate, 36 milioane lei, pentru trei mandate de parlamentar… Bineînțeles, au și alte facilități, la care pensionarii din sistemul public nici nu se pot gândi! Dar ei nu s-au oprit aici. Au creat și adoptat o lege specială de pensionare și pentru funcționarii Parlamentului, ca să nu înfulece singuri din banul public. Asta, în timp ce pensionarii obișnuiți, cei mulți, câteva milioane, rămân să-și ducă în continuare traiul de azi pe mâine, cu pensiile de mizerie pe care le au. Ce cred membrii Asociației Pensionarilor „Bucovina 2000” Suceava despre toate acestea? Că „trebuie să se țină seama de prevederile art. 16 din Constituție () și să se aplice același sistem de pensii, cu aceeași bază de calcul. Cu alte cuvinte – sublinia dl Constantin Moraru – trebuie să se facă o reformare a sistemului public de pensii. Și dacă i se spune , trebuie să cuprindă toată suflarea României, nu să se vină cu legi speciale pentru anumite categorii sociale! Acum, cetățenii ieșiți din câmpul muncii sunt împărțiți în două categorii: • pensionari în baza Legii 19/2000, cu pensii stabilite în funcție de contribuția la asigurările sociale, limitate la cel mult 5 puncte de pensie • pensionari în baza legilor speciale, cu pensie de serviciu (militarii, polițiștii, lucrătorii SRI etc.) sau cu pensie din sistemul public și cu pensie de serviciu (magistrații și perso-nalul auxiliar din acest do-meniu), stabilite ca procent din venitul brut realizat în ultima lună de activitate. Aceste două pensii, cumulate, ajung la zeci de milioane de lei (20-60 milioane de lei vechi). Considerăm că cea de a doua pensie, de serviciu, este imorală, întrucât nu s-a co-tizat pentru constituirea ei. Și, pe lângă aceste pensii exagerat de mari acordate prin legi speciale persona-lului arătat mai sus, acesta mai beneficiază de multe facilități și privilegii, cum ar fi: • plăți compensatorii • case de sănătate proprii • medicamente gratuite • bi-lete de tratament gratuite • gratuități la transport • scu-tiri de unele taxe și impozite etc. Sistemul actual de pensii este anacronic, inechitabil, ineficient”. De aceea, pentru înlă-turarea inechităților și ne-dreptăților sociale, Asociația Pensionarilor „Bucovina 2000” Suceava a cerut Par-lamentului, Președinției și Gu-vernului: • reformarea între-gului sistem de pensii și a-plicarea unui singur sistem public de pensii pentru toți cetățenii României, indiferent în ce domeniu lucrează, pre-cum și urgentarea aplicării sistemului privat de pensii • aplicarea aceleiași baze de cal-cul la stabilirea cuantumului pensiei pentru toate persoa-nele pensionabile • organi-zarea unei singure case de asi-gurări de sănătate • des-ființarea facilităților (medica-mente, transport și bilete de tratament gratuite) pentru cei cu pensii mari și a scutirilor de la plata unor taxe și im-pozite • eliminarea plăților compensatorii pentru perso-nalul militar și a celor 7 in-demnizații brute plătite ma-gistraților (art. 80 din Legea 303/2004) înainte de pensio-nare • eliminarea celei de a doua pensii (la magistrați și la personalul auxiliar din acest domeniu) etc.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI