Traduction et francophonie

Ajunsă la numărul 5-6 / 2006, revista Atelier de traduction editată de Centrul de cercetări INTER LITTERAS al Universității „Ștefan cel Mare” (Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării) și-a propus o tematică în acord cu marile evenimente ce marchează destinul Francofoniei în acest an de grație, 2006, în special Sommet-ul Francofoniei, pe care capitala noastră îl va găzdui în luna septembrie. Lansat cu ocazia celei de-a VIII-a ediții a binecunoscutei manifestări Întâl-nirile traducătorilor din generosul spațiu academic sucevean, acest număr dublu propune cititorilor deja fidelizați de aparițiile precedente o incursiune în diferite spații culturale ale Franco-foniei, a cărei diversitate este relevată prin prisma traducerilor. După cum menționează încă din Avant-propos directorul fondator și coordonator, doamna Irina Mavrodin, „implicit sau explicit, revista noastră pledează cu fiecare din numerele ei, pentru o francofonie fără frontiere, ce include orice activitate francofonă, începând cu activitatea traducerii, în special cea literară”.
 

Structurându-și demersul pe baza unei osaturi definită anterior, echipa redacțională propune cititorilor șase mari secțiuni, dintre care prima conține un interviu realizat de redactorul șef, doamna Muguraș Constantinescu, cu André Clas, profesor la Universitatea din Montréal, director al cotatei reviste Meta- le journal des traducteurs. Interesante și venind „din miezul lucrurilor”, răspunsurile teoreticianu-lui canadian se constituie într-o pledoa-rie pentru traducere, ale cărei probleme „sunt universale”, ceea ce face necesar un permanent flux de informații venind din lumea întreagă. Tot pe această linie a împletirii teoriei cu practica se situează articolul O traducere ratată, semnat de Mariana Neț la rubrica Credos et confessions: autoarea analizează pertinent două greșeli de traducere survenite în va-rianta românească a binecunoscutului roman al lui Dumas, Contele de Monte-Cristo, tălmăcitorul fiind nimeni altul decât Gellu Naum. Partea cea mai consistentă a nu-mărului 5-6 al revistei recent apărute este rezervată dosarului tematic, Traduction et francophonie, reunind într-un adevărat concert voci provenind din cele mai diverse spații culturale, într-un metisaj ce nu face decât să sublinieze ideea fondatoare a revistei. Rossana Cureri (Italia) se ocupă de problemele transcrierii unei povești tradiționale tunisiene, pe când compatrioata ei, Claudia Cardone, abordează probleme de traducere a operei unuia dintre cei mai notabili dramaturgi din Québec, Michel Tremblay. Katrien Lievois (Belgia) se referă la „câteva date can-titative privind traducerea literaturilor francofone”, iar Hafida Messaoudi (Maroc) abordează „traducerea în luptă cu genericitatea”. Nici cazurile unor autori români de expresie franceză nu sunt scăpate din vedere: H. Lenz (Franța) analizează transpunerea numelor proprii la Panait Istrati, pe când Alina Țenescu (Univ. din Craiova) propune o incursiune în „dialectica traducerii și a comunicării interculturale” la Dumitru Țepeneag. Din îndepărtata Brazilie, Vera Fernandes se apleacă minuțios asupra dificultăților de transpunere în franceză a unui roman de mare succes, al autorului Chico Buarque, Estorvo. Vu Van Dai, din Vietnam, se referă la acel „savoir-faire” atât de necesar în arta traducerii, iar Alexandre Ndeffo Tene (Camerun) abordează problematica fidelității în traducere și dificila alegere pe care traducătorul literar trebuie să o facă, în anumite cazuri, între re-producere și adaptare. Din Nordul Africii (Algeria), un interesant studiu inventariază cazurile numeroase de traducere din kabylo-berberă în fran-ceză, prezente în opera marelui ro-mancier Mouloud Mammeri. Spațiul rubricii Pratico-théories conține câteva articole semnate de Ioana Bălăcescu și Bernd Stefanink (Germania), Ana Guțu (Rep. Moldova), cu privire la „particularitățile ierar-hizării terminologiei lingvistice”, și Cristina Drahta (Univ. „Ștefan cel Mare” din Suceava), despre versiunea românească a capodoperei rabelaisiene, Gargantua et Pantagruel. Amatorii de literatură vor găsi în secțiunea Vingt fois sur le métier o serie de tălmăciri din sau în franceză, realizate în cea mai mare parte de membrii echipei redacționale. Selecția autorilor a fost făcută din aceeași perspectivă, ea vizând să ofere un evantai cât mai divers, ca gen literar și ca spațiu cultural și geografic. Astfel, Camelia Capverde propune, în limba română, câteva poeme din Habib Tengour (Algeria), Muguraș Constan-tinescu își delectează cititorii de orice vârstă cu o poveste populară din Burkina Faso (Orfelina), Gina Puică traduce din Élisa Brune (Belgia) : La forêt/ Pădurea, La Haine/ Ura. Irina Mavrodin ne invită la un adevărat regal, prin varianta pe care o dă textului în proză semnat de Eveline Caduc (Franța) – De ce côté des choses / De partea aceasta a lucrurilor. Emanoil Marcu semnează în franceză tălmăciri din Mihai Ursachi : Poeme /Poèmes, iar Paul Miclău este prezent cu un sonet din Vasile Voiculescu. Autorul fran-cofon cel mai tradus în ultimii ani, marocanul Tahar Ben Jelloun, nu putea lipsi din acest număr : un fragment din Ultimul prieten (roman, 2004) apare în versiune românească, sub semnă-tura Elenei-Brândușa Steiciuc. În fine, spațiul antilez este reprezentat prin doi autori de prim rang : Daniel Maximin (L’exil et la genèse / Exilul și geneza, traducător : Elena-Brândușa Steiciuc) și Edouard Glissant, La plage noire/Plaja neagră (traducere colectivă). În finalul numărului, rubrica Planeta traducătorilor aduce informații de ultimă oră din lumea traducerii, prin contribuțiile semnate de Muguraș Constantinescu (prezentarea ultimului număr al revistei Meta), Gina Puică (Traducerea în Liban) și Mihaela Arnat (cronica a două lucrări recent apărute despre traducere). Recomandându-se prin varietate și densitate, numărul dublu (5-6, 2006) al publicației Atelier de traduction, editată de Universitatea „Ștefan cel Mare” cu sprijinul Centrului Cultural Francez din Iași și al Serviciilor Cul-turale de pe lângă Ambasada Franței, se dorește o contribuție a echipei re-dacționale la diseminarea valorilor Francofoniei, o implicare în eferves-cența fenomenului francofon la început de mileniu. ELENA-BRÂNDUȘA STEICIUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: