„Poziția fiecărui deputat român va fi monitorizată (III)

Interviu cu dl ION POPESCU, președintele Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, deputat în Rada Supremă a Ucrainei
– Ne-ați prezentat Apelul adresat populației românești din Ucraina, în legătură cu alegerile ce urmau să vină… – Multă lume a înțeles corect Apelul și foarte mulți români – nu numai din Cernăuți, dar și din Trans-carpatia, Odesa și alte părți – au votat pentru reprezentantul Partidului Regiunilor, care deja a demonstrat că este gata nu numai să discute, dar și să soluționeze multe dintre problemele noastre. Rezulta-tul obținut atunci, chiar și în condițiile unei isterii revoluționare portocalii, a fost barometrul care ne-a indicat orientarea strategică de a supraviețui ca Neam, în noile condiții politice interne și geopolitice internaționale, care ne cereau: 1) să ne apropiem de o forță puternică, care are un viitor politic stabil și de perspectivă îndelungată; 2) să încercăm, prin negocieri permanente, să introducem în platforma elec-torală și programul strategic al eventualului partener politic principiile conceptuale ale Programului nostru de dezvoltare național-culturală, pentru ca, în caz de reușită, să avem o susținere din partea unei forțe politice importante; 3) să promovăm, cu ajutorul partenerului politic, cadrele noastre naționale în organele legislative, reprezentative și executive, pentru a participa efectiv la realizarea Programului nostru de dezvoltare național-culturală.
 

Timpul a demonstrat că, după evenimentele „portocalii” și instaurarea la guvernare a echipei Yușcenko-Timoșenko-Moroz (un „hibrid politic” de orientare naționalistă, liberală și socialistă?!), Neamul românesc din Ucraina nu prea are șanse de realizare în această grupare. Funcțiile Comitetul de stat al Ucrainei în problemele naționalităților și migrației au fost revăzute și, practic, reduse la nivelul unui simplu departament, cu fi-nanțarea doar a programelor de susținere a tătarilor din Crimeea – ca balanță contra rușilor, a salariilor și de-plasărilor funcționarilor a-cestei instituții – și câte ceva pentru manifestări și acțiuni cosmetice, precum și susți-nerea (cu dimensiuni chiar mai vizibile decât pe timpul lui Kucima) doar a celor „li-deri etnonaționali” ce cola-borează cu puterea și își coor-donează, ca și în trecut, toate acțiunile și activitățile doar cu noii guvernanți. În regiunea Cernăuți, în posturile de șefi ai administrațiilor de stat, în toate raioanele cu populație majoritar românească, ime-diat după alegerile prezi-dențiale, au fost numiți oa-meni care nici nu ne cunosc limba – și aceasta în ciuda declarațiilor preelectorale ale Președintelui, că în zonele locuirii compacte și tradi-ționale a minorităților șefii vor fi numiți doar din rân-durile acestora. Dintre toate candidaturile propuse noului guvernator, doar una a fost acceptată (Grigore Timiș, membru al Uniunii Socie-tăților Românești „pentru Integrare Europeană”), care a fost numit în postul de vice-președinte al Administra-ției din Hliboca, și aceea în locul dnei Aurica Bojescu (care a fost destituită și a ajuns din nou șomeră). Și aceasta, doar (cum ne-a demonstrat practica) pentru că domnul respectiv era printre cei ce militau pentru organizarea partidului pro-prezidențial „Ucraina Noastră”. Dar, din păcate, nici el nu a putut opri pro-cesul, reluat de către noua putere „național-socialistă”, de închidere a școlilor ro-mânești. Deja, din 2006, practic a fost închisă școala românească din Corovia, raionul Hliboca. Au fost și alte semnale… În aceste condiții, pentru a participa în mod organizat și a avea o șansă reală de a câștiga măcar ceva la alegerile din 2006, s-a luat decizia de a încerca unirea a cât mai multe ONG-uri românești într-un organ consultativ unic. Așa s-au pus bazele Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, fondată la 5 martie și înregistrată la 25 martie 2005 – exact cu un an înaintea alegerilor –, lucru care, în cazul respectării prevederilor art.14 al legii „Cu privire la minorități”, ne permitea participarea cu liste proprii la alegerile din 26 martie 2006. Însă partidele din coaliția „portocalie” nu au susținut propunerea deputatului social-democrat maghiar Iștvan Haidoș, care, răspunzând inițiativei noastre, a propus amen-damentul respectiv la legea electorală. Încălcând art. 22 al Constituției, fostul Parlament i-a lipsit pe minoritari de dreptul de a-și desemna candidați independenți și de dreptul de a-și înainta liste proprii, încălcând flagrant prevederile constituționale, care „nu permit îngustarea volumului și formelor drepturilor și libertăților existente, pe parcursul adoptării noilor legi sau amenda-mentelor la legile existente” (de altfel, această normă constituțională a fost propusă personal de mine și adoptată încă în 1996). În aceste condiții, când noul „garant” al Constituției, deși s-a vopsit în portocaliu, „a luat apă în gură” mai ceva decât cel vechi, atunci când era vorba de respectarea drep-turilor autohtonilor ajunși minoritari, prin conjunctura politică am fost impuși să negociem cu principalele forțe politice care aveau șanse reale să pătrundă în Parlament. (Va urma) A consemnat ION CREȚU, Cernăuți

Print Friendly, PDF & Email
Etichete:

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: