La sat se construiesc de două ori mai multe locuințe ca la oraș

Construcția de locuințe a cunoscut o creștere accelerată, mai ales în 2004 și 2005 > Anul trecut s-au finalizat 1.980 de locuințe, cu 488 mai multe decât în 2000 > Deși în mediul urban creșterea este de 400 la sută, la sate se construiesc aproape de două ori mai multe locuințe decât în municipii și orașe > Suprafața medie construită (pe locuință) este mai mare cu 38 mp, în 2005, față de 2000 > La sate, se introduc elementele de confort, ca și la orașe > La o școală sătească, elevii din clasa I nu mai voiau să meargă la grupul sanitar din curte, pentru că acasă aveau grup sanitar în interior, curat, încălzit…
Activitatea în domeniul dezvoltării edilitare a județului nostru s-a reflectat, la Consiliul Județean Suceava, în numărul de autorizații și certificate de urbanism emise, în avizele pe care instituția arhitectului-șef le-a dat pentru obiectivele de competența de autorizare a primarilor și consiliilor locale, în avizele la documentațiile de urbanism și acordurile unice. Aceasta reflectă preocuparea specialiștilor de la CJ Suceava de rezolvare a diverselor soluții într-un sistem integrator, adică de preluare a prevederilor planurilor urbanistice generale și a le dezvolta în detalii.
 

După cum ne spunea dl CONSTANTIN RABINIUC, arhitectul-șef al județului, toată această activitate, în 2005, se poate cuantifica în 184 autorizații de construire, 228 certificate de urbanism, 264 avize ale arhitectului-șef la certificate de urbanism și 117 avize ale arhitectului-șef la autorizații de construire emise de către pri-marii comunelor, 210 avize la documentații de urbanism, 184 acorduri unice. Cifrele acestea ascund în spatele lor numai o parte din ceea ce s-a construit în județul nostru, pentru că ele se referă numai la acele situații în care competența de autorizare revine președintelui Consiliului Județean: construcții aflate în extravilan, construcții care depășesc teritoriul a mai mult de două unități administrativ-teritoriale. Desigur, chiar și atunci când, pentru anumite obiective, primarii au competență de autorizare, ei se adresează președintelui Consiliului Județean, instituției arhitectului-șef, pentru avizarea documentațiilor de urbanism, planurilor urbanistice de detaliu, planurilor urbanistice zonale și planurilor urbanistice generale. Dar avizul are numai caracter tehnic, pentru că verificarea se face la nivelul conținutului documentației, al corespondenței ei cu ceea ce prevăd planurile de urbanism general ale localităților. O imagine exactă privind construcția de locuințe în județul Suceava ne-a oferit dl STELIAN RUSCIOR, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică, de la care am aflat că, anul trecut, s-au fi-nalizat 1980 de locuințe (cifra cuprinde toate fondurile de finanțare), din care 727 în municipii și orașe și 1.253 în comune. De remarcat este creșterea, din 2004, a numărului de locuințe construite, în 2005 acesta fiind mai mare cu 488 față de 2000. Și dacă, în ultimul deceniu al secolului trecut, percepția generală era că la sate construcția de locuințe a înregistrat o adevărată explozie, din 2000 încoace, situația s-a inversat. Nu-i vorbă, tot la sate se construiește mai mult, dar tendința în mediul rural este de scădere – 1.307 locuințe noi, în 2000, și numai 1.257, anul trecut. În schimb, în mediul urban, în aceeași perioadă, creșterea este de aproape 400 la sută! Totuși, raportat la populație, în mediul rural se construiește de două ori mai mult decât în cel urban. De aceea, în municipii mai ales, cererea de locuințe este încă foarte mare. Tendința este aceeași și în acest an. Din datele pe care le deținem reiese un alt fenomen interesant: suprafața medie construită (pe locuință) a crescut de la 114 mp în 2000, la 152 mp, anul trecut. Asta înseamnă că cel mai mult construiesc tinerii plecați la muncă în străinătate și care câștigă mult mai bine decât cei care lucrează în țară. Dar ei vin și cu experiența de viață și cu pretenția de a transpune aici standardele de acolo: nu mai vor grup sanitar în fundul curții, nu mai acceptă să nu aibă apă curentă în casă, nu mai acceptă să facă din bucătărie dormitor sau să facă o bucătărie lângă casa cea mare, nu mai vor construcții cu un pod imens, care să nu fie folosit la nimic. Ei își conformează dimensiunea caselor după nevoi și nu pentru a afișa o anumită opulență. Iar pretențiile unui trai civilizat se transmit și urmașilor. Dl Constantin Rabiniuc ne-a vorbit, în acest sens, de un fapt interesant, petrecut la o școală rurală. Domnia sa a fost solicitat de conducerea acesteia să o sprijine pentru a face un grup sanitar bine echipat. La fața locului, a constatat că școala are grup sanitar; cel clasic, din curtea școlii. La mirarea sa, directorul i-a spus că elevii din clasa I nu mai vor să meargă la acel WC. Ei sunt copiii celor care au lucrat în străinătate, care au în case grupuri sanitare cu gresie și faianță, în care nu-i mizerie și e cald. De aceea, ei vor să se ducă acasă să-și facă nevoile… Ei știu că-i mizerie la școală și că-i mai bine acasă! Iată că experiența trăită și adusă de-afară este preluată, indirect, de copii, ei devenind un element de presiune pentru dezvoltarea civilizată. Arhitectul-șef al județului menționa că amenajarea terito-riului și urbanismul sunt cele două activități care vizează dez-voltarea coerentă a întregului teritoriu al județului. Soluția pe care o întrevede arhitectul cu beneficiarul trebuie să se integreze în prevederile de dezvoltare a localității respective, care este planul urbanistic general, eventual planul urbanistic zonal (dis-tanța între vecini, distanța de la axul drumului până la con-strucție, distanța până la rețele ș.a.m.d.). Toată lumea trebuie să știe că nimic nu se poate construi fără autorizație, după cum nimic nu se poate demola (dărâma, desființa) fără autorizație. Dreptul la proprietate nu este nelimitat, în cazul urbanismului, în sensul că acest drept nu permite ca proprietatea să fie folosită oricum, ci respectând condițiile de ambient, de vecinătate, regulile de existență colectivă sau impuse de acte normative, cum sunt PUG-urile, PUZ-urile, PUD-urile. Pentru aceasta, tre-buie certificat de urbanism și, apoi, autorizație de construire. Însă, autorizație de construire poate obține numai cine are act de proprietate pentru teren și răspunde și la celelalte exigențe impuse prin certificatul de urbanism (avizele deținătorilor de utilități, eventual avizul vecinilor, pentru situațiile în care ar fi ceva incompatibilități, avizul altor organisme interesate în realizarea investiției respective). Sunt respectate cerințele impuse de lege la realizarea construcțiilor de locuințe? Arhitectul-șef al județului ne spunea că „este îmbucurător faptul că am început să intrăm, ușor, ușor, în normalitate. Dacă în perioada anilor 1990-2000, au existat suficiente cazuri de încălcare a legilor urbanismului, pentru că lumea a simțit atunci că proprietatea este redobândită și că asta înseamnă că și toate drepturile sunt la maximum redobândite, deci a existat un soi de euforie în ceea ce privește construcțiile, iar rolul profesioniștilor în realizarea obiectivelor era ușor în umbră, estompat, acum oamenii au început să constate că există și profesiuni care se ocupă de făcutul caselor, construcțiilor. Aceștia sunt arhitecții, în primul rând, și ingi-nerii, în al doilea rând, astfel că produsul de arhitectură a în-ceput să fie de calitate cât de cât onorabilă. Cine merge prin județ poate observa că sunt case care au în spatele lor o concepție arhitecturală, spre deosebire de anii ’90, când apăreau și case cu tot felul de ornamente și zorzoane. E adevărat, mai vedem și astăzi pe la intrarea unor case vulturi agățați pe porți sau tot felul de animale puse pe stâlpii de la intrare ori soldați romani în mărime naturală, făcând gardă la intrare. Astea sunt hilare, elemente de operetă, kitsch-uri. Trebuie luptat împotriva lor, dar eu, ca arhitect-șef, nu pot decât să dau sfaturi și să spun că nu e bine, pentru că toată răspunderea revine autorului lucrării, proprietarului, arhitectului, breslei arhitecților, care se va exprima cu pași mai siguri. Asta se va traduce în calitatea su-perioară a produsului de arhitectură și, până la urmă, a me-diului nostru construit de viață. Pentru că, vrând, nevrând, fără să ne dăm seama, acest mediu de viață ne modelează. Iată ce important este spațiul construit!”. Dacă zorzoanele, turnulețele țin de rezistența arhitectului la presiunile clientului, de cât de mult ține arhitectul la opera pe care o face, disciplina în construcții este foarte clară: sunt reguli care trebuie respectate! Arhitectul-șef ne informa că sunt și în-călcări ale disciplinei, dar nu atât de multe ca acum 5 ani. Iar acestea au legătură mai mult cu încălcarea proprietății, fiind vorba de construcții abuzive, fără autorizație de construire. Este vorba de încercarea de a construi pe terenuri care se află încă în dezbatere juridică. Pentru că unii moștenitori nu și-au regle-mentat problemele de succesiune. Sunt, de exemplu, mai mulți frați, dintre care unul a rămas la casa părintească, iar ceilalți s-au răspândit în lume, inclusiv în țări străine. Toți au fost de acord că celui de-acasă îi rămâne pământul, dar el nu are act de proprietate pe numele său. Când vrea să-și facă o casă nouă, ar trebui să vină toți la dezbaterea succesiunii, dar n-o pot face. Și-atunci, cu știința primăriei, care închide ochii, pentru că e vorba de un om care are nevoie de casă, acela își construiește o casă. Iar dacă nu-i în relații bune cu un vecin, acela face o mică reclamație, care ajunge la Consiliul Județean sau la Inspecția de Stat în Construcții și care se transformă într-un proces-verbal de contravenție și, până la urmă, într-un proces. Cam de natura aceasta sunt problemele, pentru că, în ceea ce privește respectarea documentațiilor, lucrurile stau mai bine. Între timp, Consiliul Județean a făcut cunoscută primarilor și consiliilor locale importanța problemei și, la îndemnul acestuia, primarii și CL au angajat oameni de specialitate în domeniul urbanis-mului. Dl Constantin Rabiniuc preciza că a fost o perioadă grea, când CJ a trebuit să impună ordinea și disciplina în construcții. Pe de altă parte, preocuparea Consiliului Județean în acest sens a făcut ca Suceava să fie, în anul 2000, unul dintre puținele județe ale țării care a avut elaborate planurile urbanistice gene-rale ale tuturor unităților administrativ-teritoriale. Pentru că, și la ora actuală, mai sunt județe care n-au PUG-urile pentru toate comunele. Asta, în timp ce CJ Suceava își pune deja pro-blema reactualizării lor, pentru că localitățile se dezvoltă, apar rețelele noi care trebuie prevăzute în planurile urbanistice gene-rale ș.a.m.d. De asemenea, nu va putea fi accesat nici un fond european, fără a avea prevederi ale PUG-urilor. Prima condiție este ca obiectivul sau funcțiunea pe care va dori s-o înființeze administrația locală să fie compatibilă cu PUG-ul. Iar interesul tuturor este să atragă cât mai multe fonduri, pentru ca, odată cu dezvoltarea edilitară, să se asigure toate celelalte elemente, in-clusiv locuri de muncă, necesare unui trai civilizat.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: