Se pune capăt aventurii de aproape 30 de ani a sulfului din munții Călimani

În acest an, mamutul poluării sucevene, Exploatarea minieră Călimani, va intra într-un amplu proces de ecologizare > Lucrările costă 600 miliarde de lei vechi, finanțarea fiind asigurată de Banca Mondială, printr-un credit guvernamental
După o lungă perioadă de demersuri, în cursul acestui an vor începe primele proceduri de ecologizare a Exploatării miniere Călimani. În zilele ce vin, în Monitorul Oficial va fi anunțată data selectării executantului, licitația desfășurându-se sub egida Băncii Mondiale, finanțatorul lucrărilor. Exploatarea de sulf din Călimani este ultima dintr-un șir de trei mari probleme istorice de mediu din județul Suceava, alături de „bomba chimică” Metadet și cele 40,2 tone de pesticide de la Direcția Fitosanitară Suceava, neutralizate deja.
 

Exploatarea minieră de sulf din Călimani, o realizare megalomanică a regimului comunist Aventura sulfului sucevean a început la debutul anilor 70, cercetările geologice efectuate anterior în zona Călimani, imediat în vecinătatea județelor Bistrița și Harghita, reliefând prezența unui pre-supus munte subteran de sulf nativ. Descoperirea se potrivea ca o mănușă manifestărilor megalomanice ale regimului politico-economic de atunci, hotărât „să edifice”, prin orice mijloace, „societatea multilateral dezvoltată”. Lucrările au fost inițiate pe Vârful Negoiul Românesc, la cota 2100 metri, prin defrișarea pădurii și decopertarea stratului vegetal și de steril, mobilizați fiind mii de oameni și sute de utilaje de mare capacitate. Încă din start, acestea au avut un impact major asupra mediului înconjurător, însă, la acea dată, acest fapt era prea puțin luat în seamă. În 1974, ca urmare a stabilității fragile și a precipitațiilor abundente, stratul de sol vegetal decopertat a luat-o la vale, distrugând totul în aval, pe râul Neagra Șa-rului, pe o lungime de aproape 20 kilometri. Aceste prime semnale ale dezastrului ecologic nu au descurajat, însă, autoritățile, acestea dispu-nând exploatarea în carieră, una ineficientă, așa cum avea să se dovedească ulterior. Concentrația în sulf a rocilor detonate nu depășea 10 – 12%, comparativ cu cea de 99% preconizată. Lipsa sulfului na-tiv nu a dus la sistarea lucrărilor, fiindcă în obiceiurile regimului de atunci nu stătea și asumarea eșecurilor. Ecosistemul forestier montan a fost distrus aproape în totalitate, iar Neagra Șarului a devenit un râu mort pe o lungime de 45 km Materialul steril a fost depozitat în 4 halde, la Pinu, Puturosu, Dumitrelu și Ilva. Pentru protejarea apelor a fost amenajat iazul de decantare Dumitrelul, ajungându-se ca, împreună cu amenajările cu caracter social și tehnologic, suprafața afectată să depășească 200 de hectare. Potrivit șefului Serviciului „Implementare politici de mediu” al Agenției pentru Protecția Mediului, Iluță Cocriș, ecosistemul forestier montan a fost distrus aproape în totalitate, iar Neagra Șarului a devenit un râu mort pe o lungime de 45 km, până la vărsarea în Bistrița. În 1987, întrucât la o producție de 1000 de lei se cheltuiau 3000 lei, „conducerea superioară de partid și de stat” a decretat în-chiderea exploatării miniere. Aceasta a fost abandonată fără a se lua nici măcar o minimă măsură de reconstrucție ecologică. După Revoluție, în 1992, cu investiții enorme și ineficiente, producția a fost reluată la o scară mai mică, pentru ca, peste 5 ani, aceasta să fie oprită definitiv. Aven-turii sulfului din Călimani i s-a pus punct prin HGR 816/1998, dar agresiunea asupra factorilor de mediu nu a în-cetat, mai ales că nu s-a trecut la reconstrucția ecologică. După 1990, Agenția pentru Protecția Mediului a avut grijă ca activităților productive din Călimani să se desfășoare cu respectarea cerințelor și în baza autorizației de mediu, făcând demersuri pentru proiectarea și executarea lu-crărilor de reconstrucție eco-logică impuse. „De-a lungul timpului, interesate de recon-strucție s-au arătat mai multe entități politice, administrative sau științifice din țări precum Japonia, Germania SUA, însă finanțarea proiec-tării lucrărilor s-a făcut prin Ministerul Economiei și Co-merțului. Documentația a fost finalizată în 2005 și, după îndelungi dezbateri publice, pe 27 februarie 2006 s-a eliberat acordul de mediu cu numărul 3”, explică dl Co-criș. La fundamentarea aces-teia și-a adus contribuția APM Suceava, Administrația Par-cului Național Călimani, Fa-cultatea de Silvicultură Su-ceava, ICAS Câmpulung Mol-dovenesc, Club Speo Bucovi-na Suceava, precum și publicul. Lucrările urmează a fi demarate în cursul acestui an, suprafața totală supusă ecologizării fiind de 105 ha Cu toate că și în prezent mai sunt discuții pro și contra, proiectul prevede, conform celor declarate de Anca Ionce, comisar județean de mediu, delimitarea carierei, stabilizarea și ecologizarea haldelor de steril și a iazului de decantare Dumitrelu. În zonă vor fi făcute lucrări de decolmatare și supraînălțare la barajele de retenție, iar clădirile care și-au pierdut utilitatea vor fi demolate. De asemenea, se va lucra la amenajarea traseului fostelor conducte de transport hidraulic a sterilului uzinal și la devierea apelor din amonte de perimetrul ce se închide. Toate aceste lucrări sunt concepute în scopul stopării, pe cât posibil, a surselor continue de poluare, încetarea activității de exploatare-pre-parare a sulfului neînsemnând și stagnarea fenomenului. „Se poate aprecia chiar că, în timp, s-a produs o extindere a arealului afectat, ploile abundente conducând la an-trenarea de sulf tehnic degradat de pe platforma industrială pe versanți, producându-se destabilizarea treptelor din carieră și scurgerea de material pe solul din ex-teriorul suprafeței inițiale de influență, precum și în cursurile de apă”, relevă comisarul județean de mediu Anca Ionce, adăugând că, urmare a acidi-fierii puternice, râul Neagra Șarului nu mai prezintă urmă de viață acvatică. Lucrările urmează a fi de-marate în cursul acestui an, după ce va fi stabilit construc-torul, prin licitația a cărei dată de ținere va fi anunțată în Mo-nitorul Oficial. Suprafața to-tală supusă ecologizării este de 105 ha, finanțarea de 600 miliarde lei vechi fiind asi-gurată de Banca Mondială Banca. „Banii vor fi luați sub formă de credit de la Banca Mondiala, prin Guvernul Ro-mâniei, care este moștenitorul și responsabilul pentru dete-riorarea gravă a mediului, în urma aventurii de aproape 30 ani a sulfului din munții Călimani, dar și dator să rea-lizeze reconstrucția ecologică a acestei zone”, a subliniat Iluță Cocriș, șeful Serviciului „Implementare politic de mediu” al APM. Prin Legea nr. 5/2000 s-a înființat Parcul Național Călimani, iar în urma contractului încheiat între Ministerul Mediului și Regia Națională a Pădurilor, în anul 2004 s-a constituit Administrația Parcului Național Călimani, cu sediul în Vatra Dornei. Incinta fostei Exploatări miniere Călimani este o enclavă în acest parc.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: