Dacă statul nu o face

Măcar Dumnezeu să-i ajute pe agricultori!

Dacă plouă în mai, avem mălai, spune (încă) populația rurală. Dar dacă plouă prea mult? Luna mai a acestui an însă, în zona noastră, bate recordul nu numaidecât în privința ploilor, ci mai ales a frigului. După cum spun unii specialiști agricoli, un mai atât de friguros n-a mai fost în ultimii 30 de ani. De fapt, și în aprilie și în mai, pe lângă cantitățile de precipitații mai mari sau mai mici, condițiile termice n-au fost și nu sunt foarte favorabile culturilor agricole. Și anul trecut, primăvara a fost ploioasă, dar luna mai a fost normală din punct de vedere termic. Dar aceasta este o primăvară atipică. La ce să ne așteptăm, în ceea ce privește recoltele? Și, mai ales, ce trebuie făcut, acum și în continuare, pentru ca acestea să răsplătească munca și banii cheltuiți cu însămânțarea și întreținerea culturilor agricole? Ne-am adresat, cum e și firesc, specialiștilor de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava.
 

În ziua documentării noastre (vineri, 12 mai a.c.), SCDA Suceava a terminat semănarea porumbului-siloz și plantarea cartofului, încheind însămânțările de primăvară. Domnii Gheorghe Beldiman, ing. șef, și Constantin Săicu, secretar științific, ne-au spus că plan-tatul cartofului poate fi făcut până pe 20 mai, fără probleme. Porumbul pentru boabe se-mănat de acum încolo nu mai are însă posibilitatea să se matureze. Pentru zona noas-tră, factorul limitativ al pro-ducției, precizau cei doi specialiști, este temperatura, nu precipitațiile. Sunt rari anii în care precipitațiile sunt factorul limitativ. Dar niciodată în ultimii 30 de ani, temperaturile n-au fost atât de scăzute ca acum. În prima parte a primăverii, când trebuia să se iasă în câmp, a fost și frig, și terenul foarte umed. La jumătatea lui aprilie nu era nimic însămânțat. De-abia în Săptămâna Mare și, mai intens, după Paști, s-a putut ieși în câmp. De aceea, însămânțările s-au făcut cu foarte mare întârziere. La jumătatea lunii mai, încă se mai seamănă orzoaică și ovăz! Așadar, ce trebuie făcut, pentru ca producția să nu fie afectată? Trebuie să fim puțin mai zgârciți cu în-grășămintele cu azot, în special la po-rumb. Nu tre-buie date canti-tăți mai mari de azot, pentru că el, în ge-ne-ral, întârzie ve-getația. Azotul prelungește ve-getația. De a-ceea, e bine să se folosească îngrășăminte complexe, în care să fie și fosfor. Pe solurile bogate în fosfor, nu-i nevoie. Pe de altă parte, oamenii din zonă, pentru că au fost câțiva ani cu temperaturi exagerat de mari, când era vară în aprilie-mai, s-au obișnuit să folosească hibrizi tardivi, desigur, mai productivi. Folosindu-i și în acest an, vor culege mucegai din câmp și-o să-și îmbol-năvească animalele și-o să se îmbolnăvească și ei. Pentru că dacă recoltează porumbul umed, acesta va mucegăi și va fi un dezastru pentru zootehnie și pentru agricultor, ca individ. SCDA Suceava este singura stațiune din țară care se ocupă de ameliorarea hibrizilor extratimpurii. Nu scriem asta pentru a face publicitate mascată (Stațiunea nu mai are sămânță de porumb pentru vânzare), ci pentru a-i ajuta pe agricultori pe viitor. Și-o să dăm un exemplu, cu hibrizi extratimpurii. S-a com-promis o anumită suprafață de porumb, pe o tarla de la Moara. S-a pregătit iarăși terenul și s-a semănat, pe 11 iunie, hibrid extratimpuriu 95. Până-n toamnă, a ajuns la maturitate. Și a fost o vară normală din punct de vedere al umi-dității și temperaturilor. Acesta-i avantajul hibrizilor extratimpurii! Hibrizii Montana, 108, 95 etc. sunt timpurii. În zona submontană a județului s-au cultivat hibrizii extratimpurii și culturile au ajuns la maturitate. În zona sudică – Verești, Fântânele, Liteni etc. – merg și hibrizi din grupa 300, de la SCDA Turda. Însă în toată zona Rădăuți și de la Suceava înspre munte trebuie folosiți numai hibrizi extratimpurii. E adevărat, producțiile sunt ceva mai mici, pentru că este o corelație genetică între perioada de vegetație și producție; cu cât perioada de vegetație e mai mică, producția-i mai mică. Cine vrea să semene de-acum încolo trebuie să știe că face porumb siloz, pentru că plantele vor ajunge în stadiul numai bun pentru însilozare. Dacă o face pentru boabe, nu mai are nici o șansă să obțină o recoltă de calitate. La cultura cartofului n-o să fie probleme, chiar dacă se plantează și în săptămâna aceasta, cred cei doi specialiști de la SCDA Suceava. Acestei culturi îi convine un an mai răcoros. Însă, fiind un an ploios, vor prolifera bolile și va fi nevoie de 3-4 tratamente contra manei. De altfel, și anul trecut, cine n-a făcut tratamente a pierdut recolta. Și dacă s-a obținut ceva, fiind atacați și tuberculii de mană, aceștia nu s-au păstrat peste iarnă. Sau dacă s-au păstrat, dar având infecție primară cu mană, plantele vor fi atacate foarte repede. Este deci un material de plantat necorespunzător. Tratamente vor trebui făcute și împotriva gândacului din Colorado. Vor trebuie tratate, de cel puțin două ori, și cerealele păioase, pentru că anul este foarte propice pentru bolile foliare. Acum se mai pot semăna culturi furajere și ierburi perene. Umi-ditatea este bună și plantele vor răsări. Sigur, nu se știe exact cum va fi vremea. Prognoza spune că va fi o vară răcoroasă și ploioasă. Însă, cum vremea-i capricioasă ca femeia (sau invers?!), poate că vara nu va pica într-o joi și vor fi mai multe zile călduroase. Ce trebuie făcut în continuare? În afară de tratamentele contra manei, gândacului din Colorado (la cartofi) și bolilor foliare, culturile trebuie erbicidate. Cultura de grâu ar trebui să fie deja erbicidată sau în curs de erbicidare. Dacă s-a întârziat, agricultorii trebuie să aibă grijă ce erbicid folosesc. Pentru că sunt și erbicide care afectează procesul de fructificare și producția. În momentul în care s-a terminat înfrățitul și începe împăierea, trebuie folosite alte erbicide. Dar erbicidele pe bază de 2,4 D și dicamba (Sare DMA, Icedin, Lintur) nu este voie să fie folosite după faza primului internod. Pentru erbicidarea târzie pot fi folosite Lancet, Mustang, Secator și altele. Din păcate, noi vrem să ne integrăm în Uniunea Europeană cu o agricultură făcută cu calul, de oameni analfabeți în ceea ce privește cunoștințele de agricultură. Aceștia sărăcesc de la un an la altul și pentru că subvenționarea agriculturii se face mai mult în vorbe. Cum se poate ca, pentru un litru de motorină, agricul-torul să plătească 10-12 kg de grâu sau o găleată de lapte? De ce i se dă numai 3.000 lei pe kilogramul de grâu, iar tărâța de la moară se vinde cu 4.000 lei/kg? Din nefericire, oamenii pierd, prin cultivarea pământului. O fac totuși pentru a avea cu ce trăi, o fac și pentru că le e rușine să-și lase pământul nelucrat, dar mun-cesc aproape degeaba. Și nici nu pot să-și vândă produsele agricole, iar altceva nu au. Cine mai cumpără acum, în afară de comerțul din piețele agroalimentare, ouă, lapte etc. Iar după intrarea în Uniunea Europeană, va trebui să se lucreze ca la carte. Cum? Cu ce? Cine verifică reglarea mașinilor de erbicidat și de aplicare a trata-mentelor? Tractoristul. Care nici el nu are cu-noștințe de specialitate și o face după ureche. Tot după ureche fac erbicidarea și țăranii care folosesc vermorelul. După admiterea în UE, se va mai admite să se facă tratamentele și erbicidarea după cum crede fiecare? Noi zicem că, de la țărani, luăm produse ecologice, dar dacă ei și-au tratat și erbicidat singuri culturile, s-ar putea ca produsele lor agricole să fie mai infestate decât este admisibil. Nu-i vorbă, sunt și acum foarte mulți absolvenți de agronomie, dar care nu au unde să facă practică. Și teoria fără practică… Vor lucra ei la integrare, dar fără practică la locul de muncă nu vor ști ce în-seamnă agricultură. Practica, spun cei doi spe-cialiști, este esențială pentru facultățile bio-logice. Poate nu vă vine să credeți, dar, în timpul documentării, un inginer agronom l-a sunat pe inginerul șef al SCDA pentru a se consulta asupra dozei de erbicid pe care trebuie s-o folo-sească. Și nu era un oarecare, ci un om cu multă știință de carte și cu foarte multă experiență. Din fericire, unii întreabă, se consultă. Dar absolvenții de-acum, câți dintre ei lucrează în agricultură? Și părinții plătesc taxe grele, inclusiv pentru admiterea la facultate! Cui ajută, cu folosește asta? Profesorilor de la acele facultăți, cu siguranță, pentru că din aceste taxe își asigură salariile, părinților și celor mai mul-ți dintre absolvenți, nici într-un caz. Specialiștii de la SCDA Suceava cred că Ministerul E-ducației și Cercetării, Guvernul ar trebui să facă studii privind evoluția economiei, deci și a agriculturii românești și să facă public nece-sarul orientativ de specialiști în diferite domenii. În mod paradoxal, în timp ce numărul absolvenților crește, există localități din județ unde nu sunt specialiști agronomi, care să discute cu oamenii. Și asta nu numai la biroul lor, ci, în campanii, chiar pe câmp, arătându-le oamenilor cum se lucrează, cum se reglează mașinile etc. Acum, țăranul este foarte in-teresat să știe cum să obțină producții bune, dar cineva trebuie să-i explice. Inginerul trebuie să stea mai mult de vorbă cu el. Însă, dacă răspunde de șapte sate, inginerul n-are cum s-o facă. Oricum, inginerul trebuie să stea printre oameni. Ne amintim de campania pe care ziarul nostru a dus-o, cu câțiva ani în urmă, împotriva folosirii de în-grășăminte și erbicide de la vânzători neautorizați, substanțe care distrugeau culturile, în loc să le ajute să se dezvolte. Într-o anumită pe-rioadă, ne spu-neau cei doi specialiști de la SCDA Su-ceava, s-a adus din fosta Uniune Sovietică îngrășământ pe bază de sulfat de amoniu, mult mai ieftin decât azotatul de amoniu, dar care este un dezastru pentru solurile acide din județul nostru. Inginerii agronomi trebuiau să spună țăranilor să nu ia asemenea otravă, că-și strică pământurile. De altfel, și erbicidele date în exces pot avea efecte contrare. De exemplu, dacă nu se ține cont de procentul de humus din sol, folosirea anumitor erbicide în doze mărite la cartof poate nenoroci solul pentru mulți ani. La cartof se poate să nu se vadă nici un fenomen citotoxic, dar culturile din următorii ani vor fi distruse. Foarte importantă este rotația culturilor. Numai prin simpla rotație se poate câștiga 10-15 la sută la producție. Și aici rolul specialistului agricol este esențial. Iată, astăzi aflăm dacă România va fi admisă în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, iar un posibil steguleț roșu l-am putea primi din cauza agriculturii. Și nu întâmplător, câtă vreme aproape jumătate din populația țării lucrează în agricultură, iar, în cea mai mare parte, aceasta se face cu mijloace rudimentare. Iar statul cu o mână dă subvenții și cu două le ia înapoi, sub formă de diferite taxe. Înscrierea unui tractor (pentru lucrări agricole) în cir-culație costă 30 milioane lei, alte 30 de mili-oane trebuie pentru taxa de drum, deși nu faci cărăușie cu tractorul. Apoi, trebuie să se dea 10-12 kg grâu pentru un litru de motorină sub-venționată! Și câte altele. Asta înseamnă subvenționare a agriculturii? Subvenționarea, la noi, a fost și este nesemnificativă, de 15 ani încoace. Și dacă statul nu o face, măcar Dumnezeu să-i ajute pe agricultori, cu o vreme favorabilă dezvoltării culturilor.

Print Friendly, PDF & Email
Etichete:

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: