În fața Prefecturii

Protest al clerului bucovinean

Acesta cere Guvernului să retrocedeze Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei o suprafață de 192.000 de ha de pădure
Peste 1000 de preoți, călugări și enoriași suceveni au participat, ieri dimineață, la un marș al tăcerii, care s-a desfășurat pe traseul Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților – Prefectură, protestând în acest fel față de refuzul actualei guvernări de a retroceda pădurile revendicate de Biserica din Bucovina. Coloana de manifestanți a fost condusă de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, în primele rânduri aflându-se consilierii Arhiepiscopiei, precum și stareți ai mai multor mănăstiri din județ. Pe parcursul marșului, dintr-o portavoce se auzea Balada lui Ciprian Porumbescu, iar coloanei i s-a alăturat chiar de la început și fostul subprefect PSD al județului Suceava, dl Mihai Grozavu, actual șef de cabinet al senatorului Octav Cozmâncă. În fața sediului Prefecturii Suceava, un consilier de la parohia Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc a citit o Scrisoare către creștini, semnată de ÎPS Pimen, în care se arata că marșul a fost organizat cu scopul de a trezi conștiința românilor în susținerea unui act de dreptate istorică și de a angaja public răspunderea Guvernului României pentru blocarea restituirii proprietăților Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.
 

Peste 1000 de preoți

„Am recurs la acest protest public după ce am fost mințiți, jefuiți, insultați. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să ierte pe făptași pentru că n-au știut și nu știu ce fac”, se arată în comunicat. De precizat că manifestanții au avut și pancarte pe care se puteau citi mesaje de genul „am fost mințiți!”, „am fost înșelați!”. În materialul remis prefectului județului Suceava, dl Orest Onofrei, se mai precizează că reconstituirea Fondului Bisericesc nu are alt scop decât salvarea valorilor de patrimoniu național și universal din Bucovina, distribuirea profitului din exploatarea pădurilor în interesul public, pentru lăcașuri de închinare, pentru binefacere socială, pentru spitale și școli, pentru ajutorarea oamenilor în nevoie. „Fără restabilirea Fon-dului Bisericesc, mănăstirile, bisericile din Bucovina, podoabe ale creștinătății, de valoare universală, aflate în evidența UNESCO, rămân în continuă degradare, în pericol de distrugere ireme-diabilă”, se mai spune în respectivul material, în care se pre-cizează că opere de caritate ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților rămân fără susținere, în timp ce lemnul de cea mai bună calitate este exploatat în folosul străinilor și „spre căpătuiala celor care administrează bunuri ce nu le aparțin”. În aceeași scrisoare se precizează că oamenii politici, cu rare ex-cepții, în campaniile electorale, s-au angajat, pe rând, să restituie proprietățile bisericești, însă lucrurile nu au fost rezolvate sub nici o formă. „În opoziție, toți erau liberali, democrați și, mai cu seamă, creștini. La putere, au devenit mai lacomi decât comuniștii”, se menționează în document. Totodată, se arată că lumea clericală bucovineană așteaptă ca intrarea în Uniunea Europeană să aducă și în Bucovina dreptatea și legea. „Oricât ar dura această lucrare, protestul nostru nu va înceta. Marșul început astăzi va fi reluat săptămânal, dacă autoritățile guvernamentale românești nu vor dispune în timp util cele cuvenite pentru respectarea legii”, se subliniază în scrisoarea către creștini, înmânată prefectului. În finalul mitingului din fața Prefecturii participanții au cântat „Hristos a Înviat”, iar apoi s-au deplasat, în liniște, spre sediul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. De fapt, întreaga manifestare s-a desfășurat sub semnul excelentei organizări. Comisia Județeană de Fond Funciar Suceava, și-a declinat – reamintim –, în data de 7 aprilie 2005, competența de soluționare a cererii Fundației Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei privind restituirea unei suprafețe de aproximativ 192.000 de hectare de pădure, motivând că nu face obiectul Legii 1/2000 a fondului funciar și nici a Legii 247/2005 a proprietății. Potrivit unei note prezentate în susținerea motivării, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina ar fi avut, de la înființare, doar drept de administrare asupra terenurilor forestiere și nu de proprietate, fiind o fundație înființată de stat. Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, a declarat însă în timpul mitingului că pădurile Bisericii din Bucovina nu au fost ale statului, după cum susțin autoritățile, ci că au rămas întotdeauna ale Bisericii, fiind administrate de Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina. ÎPS Pimen a spus presei că, după ocuparea Bucovinei de Austria, a existat un interes pentru veniturile pe care aceste păduri puteau să le aducă statului austriac, iar împăratul Austriei a desființat mănăstirile, rămânând în funcțiune doar trei mănăstiri, Putna, Sucevița și Dragomirna. Înaltul ierarh a precizat că moșiile Bisericii au fost inventariate, iar ulterior s-a înființat o „fundațiune” care să le administreze. „Împăratul s-a gândit să dea un decret de confiscare, însă din punct de vedere juridic nu avea acoperire. Și atunci a înființat această fundație”, a spus ÎPS Pimen, care a adăugat că „cei de pe lângă împărat”, în special guvernatorul Bucovinei, insistau pentru un decret de confiscare și că, probabil că solicitarea a fost repetată, pentru că împăratul comunică în scris, în 3 martie 1784, și solicită încetarea intervenției „prea scandaloase”, pentru că aceste moșii „s-au luat nu pentru con-fiscare, ci spre administrare”. „Nu au trecut în proprietatea statului”, a subliniat ÎPS Pimen. Înaltul ierarh a prezentat, în sprijinul afirmațiilor sale, și o decizie a unei instanțe din Varșovia, într-un proces din anul 1931 între Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei și statul polonez privind o biserică și o casă construite de Fondul Bisericesc în Polonia. IPS Pimen a afirmat că la proces s-a constatat că Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a avut și are personalitate juridică și ca atare el are capacitatea să fie subiect de drepturi și obligațiuni și că „patrimoniul acestui fond este o avere separată de patri-moniul statului”. „Deci nu a trecut în proprietatea statului. Această stare de fapt și de drept a FBORB nu s-a schimbat cu nimic în urma prăbușirii monarhiei habsburgice, spun legiuitorii polonezi”, a subliniat Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Totodată, ÎPS Pimen a arătat că, în 1889, guvernul austriac tri-mite scrisoare către mitropolitul Bucovinei ca să aprobe prelungirea contractului de arendare pentru o suprafață destul de mare, din domeniul Rădăuți, domeniu care făcea parte din Fondul Bisericesc. ÎPS Pimen a mai arătat că Mitropolitul Bucovinei a fost de acord cu continuarea arendării, dar pe o perioadă scurtă, motiv pentru care împăratul Austriei a intenționat să cumpere respectiva suprafață. Ulterior, tratativele de cumpărare s-au sistat după ce Mitropolitul Bucovinei a arătat, printr-un memoriu, că, potrivit canoanelor Bisericii ortodoxe și Bisericii romano-catolice, o proprietate a Bisericii nu se înstrăinează, nu se vinde. „Așa spun canoanele. Episcopul, preotul care vinde proprietatea bisericii este caterisit, scos din slujirea preoțească”, a precizat ÎPS. Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a mai arătat că, după unirea Bucovinei cu România, au existat discuții, „ca și astăzi”, privind aceste proprietăți, dar „nu a cui e proprietatea, ci cine o administrează”. Înaltul ierarh a mai spus că, în 1949, a fost emis un decret de confiscare a proprietăților Bisericii din Bucovina, care este nul, pentru că nu a fost publicat. „Statul comunist se intabulează ca proprietar, iar pe aceeași foaie tabulară, ca proprietar anterior, este Fondul Bisericesc”, a mai spus ÎPS Pimen, care a subliniat că Fondul Bisericesc nu a fost desființat, ci i s-a încetat activitatea. Înaltul ierarh a mai apreciat că autoritățile actuale doresc reînființarea fundației ca „să prelungească timpul de exploatare în stil de jaf”. „Să înființăm din nou această fundație! Ce să înființezi, dacă ea este?!… I s-a încetat activitatea. De ce? Ca să pună acolo, să fie niște formulări, că lor le convine ca să exploateze mai departe. Ei ar vrea să rămână mai departe în administrarea statului și nouă să ne dea ce trece printre degete și putem avea exemple cu prisosință cum administrează statul”, a mai spus IPS Pimen. Înaltul ierarh a exemplificat cu un proiect de lege privind Fundația Fondului Bisericesc, propus de un jurist, consilier al Ministrului Agriculturii, în care se arată că Fondul Bisericesc „este și rămâne o fundație specială de drept public, care administrează terenurile forestiere care i-au fost încredințate”. ÎPS Pimen consideră că acest proiect de lege este „o obrăznicie”, pentru că Fondul Bisericesc nu este văzut ca un proprietar. Prefectul Orest Onofrei a apreciat la finele mitingului că acceptarea cererii actualei structuri a Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina privind revendicarea a 192.000 de hectare de pădure ar fi „cel mai mare act de corupție din România” dacă ar fi dus la bun sfârșit. Dl Onofrei a declarat, într-o conferință de presă, imediat după marșul de protest al clerului din județul Suceava, că acesta „este lipsit de obiect”, apreciind că reglementarea problemei nu este de competența Prefecturii. „Doar dacă au protestat în fața Prefecturii ca instituție a statului ca să atragă atenția autorității statului pentru reglementarea problemei…”, a admis dl Onofrei. El a subliniat că Legea 247/2005 se referă la proprietatea funciară și silvică confiscată de regimul comunist și nu la proprietăți confiscate de alte regimuri, cum este și cazul Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. „Dacă acest protest continuă este o altă formă de presiune asupra Comisiei județene de fond funciar, pentru a forța o soluție ilegală. Dacă Comisia județeană ar fi cedat acestei presiuni, am fi asistat noi, în România, la cel mai mare act de corupție, pentru că este vorba de o avere de peste două miliarde de euro, o avere regenerabilă, care ajungea ilegal, pentru că astăzi este ilegal ca această proprietate să ajungă la actuala structură care se cheamă Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina”, a conchis dl Onofrei. Prefectul s-a arătat deranjat de prezența în rândul manifestanților a fostului subprefect Mihai Grozavu. „A fost inoportună și nefericită prezența dlui Grozavu la această acțiune, mai ales că domnia sa a fost subprefect al județului Suceava și ar trebui să știe care este realitatea în acest caz”, a mai spus prefectul.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: