O carte poliedrică

Medicul, profesorul universitar de biofizică, omul de știință C. Dimoftache este știut în lumea literaților și a iubitorilor de literatură îndeosebi ca scriitorul C.D. Zeletin. Președinte al prestigioasei societăți a medicilor-scriitori – care în Bucovina este reprezentată de condeiul și cărțile dr. Ioan Iețcu –, C.D.Zeletin este un poet cunoscut, deși „retras în compania clasicilor, unde se simte bine și, mai ales, fidel sieși” (Laurențiu Ulici), publicat înainte de 1989 de edituri ca Eminescu și Cartea Românească, și un prețuit tălmăcitor din lirica italiană și franceză, cu mai mult de un raft de cărți pe care și-a înscris numele. Pentru că le-am răsfoit cel mai des, vom pomeni doar două, amândouă apărute în ceea ce a fost în ultima jumătate a veacului trecut valoroasa BPT, Sonetul italian în Evul Mediu și Renaștere și Poezii de Michelangelo, cărora le-a realizat exemplar, cu harul poetului și știința desăvârșitului vorbitor de italiană, versiunea românească.

 

De altfel, a și crescut în atmosfera plină de vrajă instaurată în casa părintească de o reproducere după tabloul lui Henry Holliday, „Întâlnirea lui Dante cu Beatrice”. Amănuntul îl aflăm din volumul Omagiu C.D.Zeletin 70, tipărit la sfârșitul lui 2005 prin osârdia a două instituții extrem de dinamice în peisajul cultural al Moldovei, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Bacău, sub direcția lui Constantin Donea, și Centrul Internațional de Cultură și Arte „George Apostu” Bacău, director Geo Popa. Elegantă – concepția grafică și coperta purtând semnătura pictorului Ilie Boca –, apariția editorială pe care o semnalăm acum are o atractivitate a conținutului și a ilustrațiilor mai puțin întâlnită la lucrările de acest gen. Meritul îi aparține în bună măsură coordonatorului ediției, Constantin Donea, favorizat însă în întreprinderea sa de condiția de personalitate poliedrică, după cum îl caracteriza Ovidiu Drimba, a lui C.D. Zeletin. Și nu mai puțin de numele mari, de personalitățile al căror drum s-a întâlnit, într-un fel sau altul, cu acela al lui C. D. Zeletin. Și nu în ultimul rând de inspirata opțiune legată de „aspectul miscelaneu”, de varietatea sumarului, care nu reunește, conform obiceiului, doar gânduri, evocări la aniversară, ci și studii, cronici, eseuri, interviuri, corespondență, documente (de ex., „Modificările lui Tudor Vianu pe dactilograma poeziei Mâinile lui Enescu de C.D.Zeletin, prin care căuta să găsească un sinonim expresiei Acel ce ține… Adică Dumnezeu, în încercarea de a face ca poezia să treacă de vigilența cenzurii comuniste și atee…mărturie importantă atât pentru asprimea vremurilor, cât și pentru afecțiunea pe care marele estetician i-o purta lui C.D. Zeletin”). Entuziasmându-ne, ca de multe alte ori, și de această carte purtând marca Direcției de Cultură Bacău, în vremea lui Constantin Donea și a ilustrei sale echipe, să spunem însă adevărul până la capăt. Cum să nu te intereseze, să nu te captiveze o carte în care găsim rânduri scrise de George Emil Palade, G. Tutoveanu, Perpessicius, Tudor Vianu, Constantin Călin, A. E. Baconsky, Al. Philippidi, Dan Grigorescu, Radu Cârneci, Theodor Codreanu, Ion Larian Postolache, Laurențiu Ulici, Alexandru Balaci, Viorel Cosma, M. N. Rusu, Ștefan Augustin Doinaș, Edgar Papu, Valeriu Cristea, George Bălăiță, Emil Manu, Geo Vasile, Victor Kernbach, Gheorghe Grigurcu, Vlad Sorianu? Mai mult decât atât: o carte cu și despre scriitorul C.D.Zeletin.