Despre post

Încă de la începutul lumii, Dumnezeu a poruncit omului să postească, atunci când i-a trimis pe proto-părinții noștri Adam și Eva în Eden zicându-le: „din toți pomii raiului să mâncați, numai din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mâncați, căci în ziua în care veți mânca, veți muri negreșit” (Fac. II, 16-17). Această poruncă dată de Dumnezeu omului se referă la cele două aspecte pe care le cuprinde actul postirii: aspectul exterior – material (ascetic-perceptibil), iar celălalt se referă la viața spirituală (mistică-lăuntrică, tainică). În momentul încălcării acestei porunci dumnezeiești, omul a stricat armonia și pacea cu Dumnezeu, făcându-se vrednic de pedeapsă.
 

De-a lungul istoriei vechi testamentare, avem foarte multe exemple în care ni se arată folosul postului, și anume restabilirea păcii și armoniei cu Dumnezeu, dar sunt și foarte multe exemple în care ni se arată starea nefastă și umilitoare în care a ajuns omul nerespectând porunca postului. Însăși pedeapsa dată de Dumnezeu primilor oameni se referă tot la post. Apoi mai târziu, poporul lui Israel se afla în foamete și secetă, cauzată tot de lipsa pos-tului; robia egipteană este urmare a neînfrânării și nepostirii; eliberarea din acea robie este o consecință a postului; călătoria prin pustiu timp de patruzeci de ani; timpul marelui proroc Ilie Tesviteanul; Proorocul Iona aflat în pântecele chitului; Pro-orocul Daniil și cei trei tineri arun-cați în groapa cu lei; frații Macabei; Sfântul Ioan Botezătorul și părinții săi Zaharia și Elisabeta; Sfinții Pă-rinți Ioachim și Ana și însăși Sfânta Fecioară Maria, care s-a smerit pri-mind în post și rugăciune vestea cea bună de la Arhanghelul Gavriil: „Fie mie după cuvântul tău…” (Lc. I, 38) Așadar, trecerea de la Vechiul Testament la Noul Testament se face tot cu post, împlinindu-se astfel porun-ca primordială a postirii și, în ace-lași timp, și făgăduința dată de Dum-nezeu omului în rai. Restaurarea omului este împăcarea omului cu Dumnezeu în Mântuitorul Iisus Hris-tos. El însuși ne arată modelul viu și grăitor peste veacuri al postirii. După ce a ieșit la propovăduirea Evanghe-liei Sale, a mers în pustiul Carantaniei unde a postit patruzeci de zile și pa-truzeci de nopți (când a fost ispitit). Călătoriile Sale în tot Israelul au fost însoțite de post și rugăciune, vinde-când, învățând și înviind din morți, pe alocuri oprindu-se prin case (casa fariseului Simon… ș.a.) și cinând. Postul este o cale, o jertfă esen-țială în dobândirea mântuirii, dar nu poate fi o condiție a mântuirii, deoa-rece, după cum s-a văzut, omul este fire neputincioasă și în același timp este înzestrat de Dumnezeu cu li-bertate de voință. Omul trebuie să ur-meze exemplul viu al Mântuitorului Iisus Hristos. Creștinul prin exce-lență trebuie să fie un om al postului și al rugăciunii neîncetate către Dumnezeu. După cum Mântuitorul Iisus Hris-tos a postit patruzeci de zile și pa-truzeci de nopți în pustiul Caranta-niei, rugându-se și luptându-se cu is-pitele diavolești – „nu numai cu mâncare va trăi omul, ci și cu tot cuvântul lui Dumnezeu”… (Lc. I, 4) –, tot așa și biserica luptătoare trebuie să ducă această luptă postind și rugându-se lui Dumnezeu. Pentru aceasta, Biserica, încă de la Sinoa-dele Apostolice, Ecumenice, Panor-todoxe, Endemice și locale, a sta-tornicit prin rânduieli și dumne-zeiești canoane: „Postul și felurile lui”. Pe lângă aceste sinoade, au mai emis canoane și rânduieli unii dintre Sfinții Părinți a-i Bisericii primare, care au consensul unanim al Bisericii și care au caracteristici aparte, refe-rindu-se la particularitățile proble-matice ale fiecărui creștin. Toate rânduielile și canoanele aferente posturilor au temeiul Sfintei Scrip-turi. Și, pentru aceasta, nimeni nu a-re voie să schimbe sau să strice postul, zilele de postire și perioadele de post. Biserica de pretutin-deni are pa-tru mari posturi și perioade de post, și anume: 1. Postul Nașterii Domnului sau postul bucuriei; 2. Postul Paștelui, sau postul patimilor și învierii Domnului nostru Iisus Hristos; 3. Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel; 4. Postul Adormirii Maicii Domnului sau postul Sfintei Mării Mari. În rânduiala Bisericii mai există și zile de post, respectiv miercurea și vinerea în cursul săptămânii, cele trei zile de post de peste an: 14 sep-tembrie – ziua „Înălțării Sfintei Cruci”, 5 ianuarie – ajunul „Bote-zului Domnului” și 29 august – „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Mai poate fi menționată și perioada de post stabilită de episcopul locului, în cazul în care situația și momentul respectiv o impune. Perioada Postului Mare este nu-mită „dumnezeiasca vreme a în-frânării” sau „fericita vreme a postului”. Postul ortodox este pro-fund marcat de o atmosferă esha-tologică. Regulile acestuia sunt foarte clare, interzic mâncarea de carne și de orice fel de grăsimi ani-male vizând slăbirea trupului și con-ferindu-i credinciosului dobândirea virtuților. „Postul, maica curăției, osândirea păcatului, osândirea pocăinței, viețuirea îngerilor și mântuirea oamenilor”. Postul dă familiei echilibrul ne-cesar, bătrânii și tinerii își găsesc pacea și armonia cu Dumnezeu, iar societatea creștinilor se regăsește în ordine și bună înțelegere. Fără post, adică fără participarea trupului la e-fortul convertirii și întoarcerii lăun-trice în timpul acestor 40 de zile, pocăința rămâne zadarnică. Sfântul Vasile cel Mare ne spune că „Postul e începutul pocăinței”, iar postul are ca scop contemplația. Trupul u-șurat al postitorului îl face să meargă cu pas sprinten spre cer și chiar să dobândească îndumnezeirea, așa cum ne spune Sfântul Ioan Scărarul: „postul e curăția rugăciunii, lu-minarea sufletului, paza minții, înmuierea învârtoșării, ușa stră-pungerii, începutul isihiei, călău-za spre nepătimire, iertarea păca-telor, ușa și desfătarea raiului”. Adevărații creștini, în tot timpul celor 40 de zile de post, gustă din roadele duhovnicești, ce nu vor fi oferite din plin decât numai în ziua Paștelui, când postul trupesc va fi întrerupt împărtășindu-se cu Trupul lui Hristos cel înviat. Preot GAVRIL ARGATU, Catedrala „Nașterea Domnului” Suceava

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: