Sculptorul Iftimie Bârleanu

S-au împlinit, la 16 ianuarie 2006, 20 de ani de la stingerea din viață a sculptorului Iftimie Bârleanu. S-a născut pe plaiuri bucovinene, în Măzănăești – Suceava, în 6 octombrie 1916. După absolvirea școlii primare din sat, a urmat cursurile Școlii de arte și meserii din Câmpulung Moldovenesc între anii 1929-1934, secția sculptura în lemn, sub îndrumarea sculptorului Ion Pâșlea (1869-1952). A urmat apoi cursurile Academiei de Arte Frumoase din Iași, cu sculptorul Ion Irimescu. După absolvirea Academiei în 1945, a fost profesor la Institutul de Arte Plastice din Iași, îndeplinind și alte diferite funcții, călătorind în străinătate pentru perfecționarea măiestriei artistice, lucrând intens și participând la expoziții cu opere de-ale sale, atât în țară, cât și în străinătate.
 

Multe din operele sale sunt inspirate din sculptura populară, din folclorul bucovinean, fie chipuri de țărani, fie acelea ale unor mari scriitori: Creangă, Sadoveanu, Ibrăileanu, Iorga etc. Modelate în lut, au fost apoi turnate în bronz. Tot el este autorul unor monumente care impresionează prin masivitate, forță și expresivitate stilistică. Așa e Ștefan cel Mare, statuie ampla-sată inițial în centrul orașului Suceava, mutată mai apoi în Câm-pulung Moldovenesc și așezată în fața clădirii Liceului militar „Ștefan cel Mare” de pe dealul Cucoara. Apoi: statuia ecvestră Ștefan cel Mare (Suceava) și Ștefan cel Mare (Vaslui), D. Cantemir (Iași și Huși), Dosoftei (Iași), Ion Neculce (Prigoreni), N. Iorga (Botoșani). A realizat și sculpturi simbolice: Elegie (Li-veni), Maternitate, Sărbătoare, Decebal jură, 1907, Epilog și altele. Despre el, Aurel Leon a scris: „Nucul, stejarul, teiul, oricare lemn trecut prin dalta lui (…) capătă o duioasă noblețe de baladă culeasă din bătrâni”, iar Romulus Vulpescu menționa despre Ștefan cel Mare: „Un monument cald și calm al cumpătului și al păcii, al demnității ferme, făcut pentru oameni, ajutându-i să urce până la erou, îndemnându-i la strădania de a-i deveni egali în contemporaneitate”. Pentru meritele sale, sculptorul a fost premiat și medaliat, toate se concentrează însă în distincția cu titlul: „Artist emerit”. Școala de arte și meserii din Câmpulungul Moldovenesc, în cursul existenței sale (1895-1948), pe lângă munca didactică, a contribuit la dezvoltarea, cultivarea și propagarea meseriilor și artelor, dând strălucire meseriașilor bucovineni, răsărind de pe băncile ei și câte un sculptor emerit.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: