Liniștea de la pașapoarte

Începând cu 29 ianuarie intră în vigoare noua lege, 248, și normele de aplicare a ei, privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate > Din această dată, dreptul de a ieși din țară poate fi suspendat numai de către instanța de judecată Marți dimineața, la Serviciul public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor Suceava era liniște deplină. Față de alte perioade, când, aici, se calcă lumea pe picioare, de astă dată, doar vreo doi cetățeni își completau, liniștiți, în sala ghișeelor, cererile pentru pașapoarte. Gerul năprasnic de afară își avea și el contribuția la aceasta liniște, dar domnul comisar-șef Dan Hoffman (în imagine), șeful unității, ne asigură că măsura luată pentru planificarea oamenilor, pe ore, pentru predarea și ridicarea documentelor a dat roade. Cel interesat nu trebuie să stea mai mult de 10 minute pentru a depune la ghișeu documentația necesară, iar pașaportul îl ridică (după cel mult 20 de zile), la data fixată, tot în câteva minute.
 

Cei grăbiți, din diverse motive – și din această categorie sunt foarte mulți – au și ei o portiță de salvare. Plătesc o taxă de urgență de 1 milion de lei (100 RON) și, în cel mult 3 zile, au pașaportul, fără niciun fel de intervenții sau acte în plus. E liniște, cum spuneam, dar media zilnică este, totuși, de cel puțin 150 de pașapoarte eliberate. După cum ne-a spus domnul comisar-șef Hoffman, anul trecut au fost eliberate aproape 53.000 de pașapoarte, iar prin taxele încasate s-a realizat un venit la bugetul statului de peste 52 miliarde de lei. În aceeași perioadă au fost returnați din străinătate, din diferite motive, 1135 de suceveni, iar 2545 de cetățeni au depășit termenul de ședere, fiind dați în consemn la frontieră. 439 dintre aceștia au făcut contestație, iar 123 au obținut câștig de cauză, primind avizul favorabil de liberă circulație. Pentru a avea o măsură a activității de la acest serviciu, merită menționat faptul că, în decurs de un an, șeful instituției a primit în audiență peste 8000 de oameni. După cum se știe, Serviciul pașapoarte este subordonat instituției prefectului. Care sunt relațiile, la Suceava, între acest serviciu și Prefectură, știind că în alte județe, la Iași bunăoară, acestea erau antagonice din capul locului? Iată ce ne-a spus, în legătură cu acest subiect, domnul Hoffman: “Fără a peria pe ni-meni, trebuie să recunosc că am găsit înțelegere deplină pentru rezolvarea oricărei probleme la nivelul Prefecturii. Parcă am fi lucrat în această formulă dintotdeauna. A fost o sincronizare perfectă chiar de la început. Până la această dată nu a existat nicio situație măcar de contrazicere. Sunt mulți cetățeni care merg în audiență la domnul prefect sau la alte persoane cu funcții de răspundere din Prefectură, ridicând diverse probleme legate de pașa-poarte. În aceste situații sunt contactat și tot ceea ce este legal se rezolvă imediat.” Au trecut 6 luni de când Parlamentul României a adoptat Legea 248 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, act normativ valabil începând cu 29 ianuarie a.c., adică la 6 luni de la publicarea lui în Monitorul oficial. Întâlnirea cu domnul comisar-șef Dan Hoffman ne-a dat prilejul să punem în discuție prevederile acestui document și să ne oprim la chestiunile ce interesează marea majoritate a cetățenilor, mulți dintre ei fiind și cititori ai ziarului nostru. Din capul locului, ne-am interesat care sunt noutățile prevăzute de lege? Iată câteva… – În primul rând trebuie știut că restrângerea dreptului de liberă circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani – a precizat domnul comisar-șef. Această perioadă poate fi majorată la 5 ani numai în cazul returnării în baza unui acord de readmisie din statul în care persoanei în cauza i-a fost restrâns dreptul la libera circulație în străinătate. Și de la aceste două situații există excepții: a intervenit decesul soțului sau al unei rude apropiate, există situații obiective pentru care instanța a apreciat că se impune prezența persoanei în cauză pe teritoriul altui stat. Dacă, până acum, hotărârea de suspendare a dreptului de călătorie o lua o comisie din cadrul serviciului nostru, conform noii legi, restrângerea exercitării dreptului la libera circulație poate fi dispusă numai de instanța de judecată, prin hotărâre, în termen de 5 zile de la primirea solicitărilor autorităților competente. La toate ședințele de judecată pentru aceste cazuri, prezența procurorului este obligatorie, iar hotărârea trebuie comunicată persoanei în cauză, Direcției Generale de Pașapoarte, Poliției de Frontieră și Serviciului de pașapoarte unde își are domiciliul persoana vizată. Organele poliției de frontieră vor trebui să permită ieșirea din țară a persoanei care prezintă hotărârea instanței de judecată, rămasă definitivă și irevocabilă, prin care se suspendă temporar executarea măsurii de interzicere a călătoriei în anumite țări. Va fi, după câte se pare, o muncă grea, care solicită multe documente. O altă noutate se referă la valabilitatea pașaportului simplu. Legea stipulează că, pentru persoanele care au împlinit vârsta de 25 de ani, pașaportul va fi valabil 10 ani; pentru persoanele care nu au împlinit 14 ani, valabilitatea este de 3 ani, iar pentru cei între 14 și 25 de ani, valabilitatea pașaportului va fi de 5 ani. – Revenind la măsura restrângerii dreptului de a călători în străinătate: totuși, în ce situații persoanelor în cauza li se poate permite ieșirea din România? – Legea este foarte clară în această privință. Astfel, în art. 28 se precizează că cetățenilor români împotriva cărora s-a dispus măsura restrângerii exercitării dreptului la libera circulație în străinătate li se poate permite ieșirea din România numai dacă se află în una din următoarele situații: a) declară că nu călătoresc în statul/statele cu privire la care s-a instituit această măsură; b) din documentele de transport nu rezultă faptul că urmează să călătorească în statul/statele cu privire la care s-a instituit această măsură; c) punctul de trecere a frontierei în care se prezintă nu este unul situat la frontiera comună cu statul cu privire la care s-a instituit aceasta măsură. Așadar, cetățenilor români care îndeplinesc condițiile legale le este garantat dreptul de a călători în străinătate. Desigur, o lege precum cea la care ne-am referit mai sus, care cuprinde 55 de articole și numeroase alineate, nu poate fi prezentată într-un spațiu restrâns. Ea cuprinde precizări cu privire la: obținerea pașapoartelor pentru minori, sau includerea acestora pe pașaportul unuia dintre părinți; tipurile de documente de călătorie (pașaportul diplomatic, pașaportul de serviciu, pașaportul simplu și titlu de călă-torie); pierderea, distrugerea și furtul docu-mentelor de călătorie; exercitarea dreptului de călătorie în străinătate și cazurile în care acesta este limitat; contravențiile și infracțiunile la această lege etc. Încheiem, nu înainte de a preciza că, în conformitate cu prevederile noului act normativ, împiedicarea de orice fel, fără drept, a exercitării de către cetățenii români a dreptului la liberă circulație în străinătate, prin refuzul eliberării sau reținerii documentului de călătorie ori prin refuzul permiterii de a ieși și de a intra din/în România, dacă o persoană îndeplinește condițiile legale, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi. Acțiunea penală pentru o asemenea faptă se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: