1 Decembrie – Ziua națională, Ziua Marii Uniri

Însăși renașterea României…

Cu emoție și însuflețire patriotică, cinstim din nou marea epopee a unirii românești de la 1 Decembrie 1918 și pe aleșii ei făuritori, pentru că prin acel act istoric s-a proclamat însăși renașterea României, deplina unitate și libertate a poporului român, idealuri străvechi așezate odată cu neamul, limba și credința lui. Noi, românii, adesea ne-am scris istoria cu spada, pentru că prea mulți au râvnit munții și văile, apele și câmpiile, pe care noi le-am iubit cu iubire mare și le-am păstrat. Au fost răstimpuri lungi, când am fost ținuți să trăim despărțiți, uneori sub stăpâniri străine.
 

Dar voința de unitate, dorul de frate, au fost tot atât de mari cât unitatea însăși; de aceea despărțirea am simțit-o dureros de nefirească. Poporul român azvârle în creștetul veacurilor, ca o sfi-dare împletită din oftat și speranță, certitudinea dăinuirii noastre neclintite la această răscruce de lumi. Având o împlinită conștiință a unității noastre de obârșie, era firesc ca străbunii noștri să fi năzuit și să se fi străduit să trăiască laolaltă, după atâtea veacuri de silnică răzlețire. Ei aveau antecedente care hrăneau această năzuință și infuzau vigoare mereu proaspătă strădaniilor lor spre unitate și libertate națională. Antecedentele acestea mergeau peste colosala experiență a momentului Mihai Viteazul până la capodopera dintru început a Daciei Felix. Prin trecătorile Carpaților au străbătut atâția țărani, ciobani, negustori, zugravi de icoane și de biserici, copiști de manuscrise, meșteri tipografi, preoți și călugări, dascăli și ierarhi, care duceau dintr-o parte în alta a lanțului carpatic același grai, aceeași lege și același suflet românesc. Așadar, Carpații nu au fost socotiți nicio-dată un hotar despărțitor între frați, ci coloana vertebrală a aceluiași trup românesc, care i-a unit și mai strâns. Cele trei țări românești din Dacia lui Traian – arăta Vasile Pârvan – Ardealul, Moldova și Țara Românească, s-au spri-jinit una pe alta, trimițându-și oameni, oști, bogății, cărți de învățătură, și au fost așa un trup și suflet. “Un trup și suflet” au fost și rămân, pentru veșnicie, ținuturile ro-mânești cu oamenii lor, păs-trând, de la o generație la alta, flacăra sacră a iubirii de Pa-trie, acea ființă vie care are o istorie – istoria ei – desfășu-rată pe un pământ care-i al nos-tru, pământul străbun. Patria are un suflet și sufletul ei este un popor: cel căruia îi aparținem. La 1 Decembrie 1918, Adu-narea Națională de la Alba Iulia a făcut din România țara cu cel mai stabil echilibru geo-politic dintre toate statele care s-au desprins din artificialul conglomerat al fostei monar-hii habsburgice. Prin însăși alcătuirea pământului său, Statul român, închegat la 1 Decembrie 1918, are cea mai pacifică configurație care se poate concepe: în centru ce-tățuia de munți a Transilva-niei, înconjurată de câmpii întinse cu ape la hotar sau cu granițe convenționale. Nu pre-zintă vecinilor săi zidul mun-ților, ci curțile câmpiilor sale ocolite de drumuri deschise pentru toată lumea, cum re-marca în vremea sa eruditul academician G. Vâlsan. Alba Iulia – oraș simbolic, în care Mihai Viteazul a înfăptuit u-nirea de la 1600, orașul pă-timirii lui Horia, a trăit în acel 1 Decembrie 1918 bucuria a peste o sută de mii de români din ale căror piepturi a răsunat atunci biruința noastră asupra tuturor suferințelor trecute – Trăiască România Mare. De aceea, ziua de 1 Decembrie 1918 este și va rămâne în-scrisă cu litere de aur în cartea istoriei neamului românesc, pentru că ea a încununat vre-rile de veacuri ale unui popor care a suferit în tăcere și cu demnitate, popor învins u-neori în năzuințele sale firești, dar niciodată răpus, înco-voiat, dar nu redus la tăcere de asupritorii săi vremelnici. Finalizarea dezideratului Uni-rii și unității noastre naționale în frontierele străvechi, do-bândirea independenței de-pline au reprezentat încununarea aspirațiilor întregului neam românesc și, în mod legitim, au dobândit și o recunoaștere în conștiința Europei. Dr. VASILE M. DEMCIUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: