Deși nu va fi ca vara

Iarna nu-i va surprinde pe picior greșit pe edilii dorneni

Iarna bate la ușă. La Vatra Dornei, așezare de munte, anotimpul rece este chiar mai grăbit și mai îndelungat. Despre pregătirile pentru a-l întâmpina și traversa cu bine am solicitat detalii primului gospodar al municipiului, dl Constantin Huțanu. Cum era și firesc, discuția a pornit de la „punctul forte” al realizărilor edilitare, cela care i-a creat localității un statut privilegiat în contextul dificultăților și al demersurilor din țară în privința asigurării energiei termice pentru populație: funcționarea, de la începutul anului 2004, a celei mai mari centrale termice pe deșeuri din lemn din România, care s-a extins în aproape întreg orașul în cursul anului 2005.
 

Constantin HUȚANU

– Ce lucrări s-au executat la rețeaua de distribuție a agentului termic și în ce proporție a fost rezolvată, la Vatra Dornei, problema furnizării căldurii și apei calde către populație? – La ora actuală în Vatra Dornei funcționează o centrală termică pe deșeuri din lemn, cu o capacitate instalată de 12 MW și o rezervă de 16 MW pe combustibil lichid ușor, această ultimă capacitate fiind o soluție de avarie pentru situații grele. Sunt branșate în proporție de 95% blocurile din oraș, existând scări cu mai mulți sau mai puțini oameni racordați. Toți doresc să se branșeze, dar realizarea lucrărilor a trenat până spre sfârșitul lunii octombrie, cetățenii neavând suficient timp să-și refacă instalațiile interioare. În acest an s-au executat lucrări de extindere a rețelelor de distribuție a agentului termic în valoare de aproximativ 40 miliarde lei prin proiectul “Suceava – Utilități și mediu la standarde europene”. Se lucrează pentru alimentarea cu căldură și apă caldă a blocului de 50 apartamente de pe strada Podu Verde și a blocului G de pe strada Mihai Eminescu. Urmează ca, în 2006, să continuăm extinderea sistemului de termoficare în Vatra Dornei prin construcția unui nou punct termic, PT5, în zona stațiunii balneare, care să deservească populația și agenții economici din zonele Republicii, Tudor Vladimirescu, Diecilor, George Coșbuc și Negrești, până la Sala de sport, inclusiv. – Care este situația în ceea ce privește aprovizionarea cu rumeguș? Ce soluție ați găsit pentru situațiile limită, în care centrala termică nu va mai face față cerințelor? Au fost anunțați agenții economici și instituțiile să se pregătească pentru astfel de situații? – Pregătirea pentru perioada de iarnă constă în aprovizionarea cu rumeguș pentru aproximativ 2 luni și jumătate. De asemenea, am adus și combustibil lichid ușor pentru a putea funcționa și în situație de avarie aproximativ 15 zile. În continuare, am identificat noi surse de deșeuri din lemn, am închiriat mijloace de transport de mare capacitate și sperăm să nu existe probleme (situații în care să nu putem furniza tuturor abonaților căldură), pentru că o bună parte din ceea ce se produce prin centrala pe deșeuri din lemn este utilizată de stațiunea balneară prin cele 2 baze de tratament și cele aproximativ 1000 de locuri de cazare. Cei de acolo au însă și surse proprii de încălzire pe care le pot utiliza la nevoie. Toți agenții economici și instituțiile care au posibilitatea de asigurare a agentului termic și din surse proprii au fost avertizați să-și pregătească din timp și o sursă alternativă de încălzire față de termoficarea orașului. Aceasta, pentru si-tuații neprevăzute (așa cum îi stă bine unui bun gospodar: niciodată el nu rămâne într-o singură variantă). Dacă pentru instituțiile publice ne vom strădui să asigurăm, prin sis-temul centralizat, necesarul de energie termică, atunci când centrala – care și-așa a a-juns foarte aproape de limita superioară a capacității de producție – nu va mai face față, vom fi nevoiți să debranșăm agenții economici pe o perioadă cât se poate de scurtă și să asigurăm cu prioritate agent termic pentru populație și instituții (școli, grădinițe, cămine pentru copii, spital). – Ce ne puteți spune despre lucrările de racordare la gaz metan? Au existat probleme cu proprietarii de terenuri pe unde va trece conducta de înaltă presiune? – Lucrările nu au început pentru racordarea la gaz metan, dar parcursul este trasat, a fost asigurată finanțarea, iar în câteva zile sperăm că va începe executarea lucrărilor la cei 5 km de conductă de înaltă presiune pe traseul Vatra Dornei-Pojorâta. Sperăm ca până în toamna anului viitor să fie finalizate lucrările, inclusiv stațiile de reglare-măsură și rețeaua de distribuție. Pe traseul conduc-tei, pentru partea de pășuni, fânețe și grădini, au fost întocmite contractele de acceptare de către proprietari, vor urma, în perioada de iarnă, demersurile pentru a traversa zona împădurită, presupunând avize din partea unor ministere de resort, și sperăm să nu întâmpinăm probleme deosebite. Dornenii s-au arătat mult mai binevoitori față de trece-rea conductei de gaz metan, în comparație cu alte zone, în ca-re acest lucru a dus la trenarea lucrărilor. Credem că în anul 2006 vom pune în funcțiune și centrala termică cu coge-nerare, care va avea o capacitate instalată de 12 MW (căl-dură). Ea va produce și căl-dură, dar și electricitate pen-tru utilitățile municipale, res-pectiv Stația de pompare și Stația de tratare a apelor me-najere. Mai sperăm să exe-cutăm lucrările de distribuție a gazului metan, astfel încât aceste lucrări, împreună cu cele din cadrul proiectului SAMTID, să constituie o bună parte a refacerii infrastructurii municipiului Vatra Dornei. – Autoritățile dornene sunt pregătite pentru venirea zăpezii? – Pregătirea pentru iarnă este un program mai complex, începând cu asigurarea căldurii. În același timp, ea presupune și asigurarea condițiilor la stația de tratare a apei potabile, stația de epurare, conductele de distribuție a apei potabile, dar și pentru asigurarea traficului rutier și pietonal. În acest sens, noi am procurat o cantitate im-portantă de material anti-derapant, iar plugurile pentru curățarea zăpezii sunt pre-gătite. De asemenea, a fost contactat un agent economic, proprietar al unor utilaje de deszăpezire de mare capacitate, cu care vom intra în co-laborare. Tot legat de iarnă – de timpul friguros și de perioada mai lungă de noapte – s-a procedat și la reabilitarea sistemului de iluminat public pe străzile Colăcelul, Mihail Sadoveanu, Sondei, Podu Verde ș.a. – O altă problemă mereu în actualitate – dar poate uneori acută în se-zonul friguros – este cea a locuințelor, la Vatra Dor-nei existând aproximativ 600 de astfel de cereri; un număr destul de mare, raportat la numărul de locuitori. S-au construit locuințe în acest an la Vatra Dornei? – Acum câteva zile am recepționat 54 de aparta-mente: 48 reprezentând lo-cuințe sociale pentru tineri, din fonduri ANL, și 6 con-struite din fonduri proprii. Sperăm ca, în cel mai scurt timp, cele 54 de familii să primească cheile locuințelor respective. Comisia de re-cepție a fost impresionată de calitatea lucrărilor executate și de confortul oferit. – Care este situația actuală a drumurilor din oraș? Ce sumă a fost alo-cată pentru realizarea lu-crărilor de asfaltare și plombare? – Pentru asfaltarea și plom-barea drumurilor s-au cheltuit sume importante în acest an. Am ieșit din iarnă cu o stare grea a acestora. Am reușit să facem plombări pe toate drumurile, am asfaltat circa 2km din strada Unirii. Nu am putut trece la un program masiv de asfaltări, pentru că nu am definitivat infrastruc-tura drumurilor. Considerăm că, în anul 2006, când vor fi reabilitate rețelele de apă prin programul SAMTID, cu spri-jin guvernamental, vom putea trece la un vast program de asfaltare, drept care am făcut demersurile pentru a obține un credit comercial, întrucât anii 2006 și 2007 să-i dedicăm cu prioritate lucrărilor de as-faltare și să avem cu adevărat un oraș cu un carosabil bine întreținut. – Ce alte lucrări se vor mai executa la Vatra Dor-nei în perioada imediat următoare? – Referitor la lucrările care se efectuează la ora actuală, trebuie să menționez că au început cele de la Școala Nr.4, școală nouă, cu 16 săli de clasă, și cele de reabilitare a Liceului “Ion Luca”. Acestea se execută printr-un program al Ministerului Educației și Cercetării, cu cofinanțare lo-cală pentru Școala Nr.4, așa cum a mai informat ziarul „Crai nou”. Din bugetul local a fost alocată suma de 7 miliarde lei pentru lucrările de la noua școală; la fel și pentru reabilitarea liceului. În perioada următoare vom pune în funcțiune o grădiniță prin reabilitarea imobilului unei foste centrale termice pe stra-da Azurului. De asemenea, se va da în funcțiune o sală de sport prin reabilitarea unei foste centrale termice de pe strada Mihail Sadoveanu. Interviu realizat de ANCA PAULIUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: