Vecinătate cu program, colaborare după standarde europene…

Interviu cu Excelența Sa Vasyli Boeciko, consulul general al Ucrainei la Suceava Reporter: Dle consul general, sunteți de ceva vreme la Suceava, în România. În ce măsură prezența dumneavoastră aici și existența acestui Consulat au determinat o mai bună colaborare între cele două țări? Vasyli Boeciko: Trebuie să vă spun că, după documentele care au fost semnate între Ucraina și România – este vorba, în primul rând, despre Convenția Consulară , fiecare țară trebuie să se adreseze către cealaltă parte în ceea ce privește înființarea Consulatului General sau un punct consular și tot ce înseamnă instituție consulară. Și, după cum vă este cunoscut, partea română a solicitat – iar în Ucraina au fost înființate – două consulate: în anul 1995, la Odesa, și în 1997, la Cer-năuți. Consulatul ucrainean din Suceava a fost înființat la sfârșitul anului 2001.
 

Atunci, partea română a discutat prima dată cu partea ucraineană în ceea ce privește introducerea vizelor dintre cele două state și tot atunci a fost înființat Consulatul General al Ucrainei la Suceava. Noi considerăm că, în acești ani în care am lucrat aici la Suceava împreună cu colegii mei, Consulatul General al Ucrainei la Suceava a făcut eforturi pentru o colaborare foarte bună între cele două țări. Este vorba despre demersurile noastre pe care le-am făcut în ceea ce privește semnarea acordurilor-cadru cu privire la colaborarea dintre regiunile limitrofe ucrainene și județele din România. În perioada 2002-2004 au fost semnate câteva acorduri-cadru prin care a fost creată o bază juridică solidă, care a conturat, din punct de vedere juridic, relațiile bilaterale dintre Ucraina și România și pe cele din zona transfrontalieră. Noi am mai reușit să susținem semnarea acordurilor-cadru dintre județul Vaslui și regiunea Ivano-Frankovsk, regiunea Ivano-Frankovsk și județul Suceava, dintre județul Botoșani și regiunea Ternopol, dintre județul Neamț și regiunea Hmelnyțk. Regiunea Cernăuți a semnat asemenea acorduri cu județul Suceava și cu județul Botoșani chiar înainte de înființarea Consulatului General al Ucrainei la Suceava. Menționez și faptul că județul Satu Mare a semnat acordul-cadru cu regiunea Zakarpattia. Asta înseamnă că în toată această zonă nord-estică din partea României și nord-vestică din partea Ucrainei, în zona limitrofă unde avem și noi activitate în calitate de Consulat General al Ucrainei la Suceava, există o bază so-lidă în ceea ce privește colaborarea transfrontalieră. Este un prim pas, mai solid spre colaborarea dintre Ucrai-na și România și el se va răs-frânge în toate domeniile în care putem să colaborăm – economic, turistic și cultural. Aș vrea să subliniez și faptul că noi am depus eforturi și pentru o activitate cât mai bună a Euroregiunii „Prutul de Sus”, ceea ce înseamnă că am colaborat și colaborăm foarte bine cu județele din România care fac parte din această Eu-roregiune. Am lansat o idee în ce privește organizarea pri-mului forum economic trans-frontalier ucraineano-român și moldovean în cadrul Euro-regiunii și am speranța că, la începutul anului viitor, vom reuși să organizăm acest prim forum economic. Această idee a fost foarte bine primită de conducerea municipiului Cernăuți, iar pe data de 8-9 octombrie, la Cernăuți, va fi organizat primul forum economic „Business Economic – Cernăuți 2005” și cu parti-cipare românească. Vor par-ticipa reprezentanții business-ului românesc din județul Botoșani și județul Suceava. Dânșii au invitat și partenerii lor din Polonia, Republica Moldova, și asta în-seamnă că este primul pas către organizarea unui forum economic mai mare, trans-frontalier din cadrul Euro-regiunii Prutul de Sus. Aș spu-ne câteva cuvinte în ceea ce privește colaborarea trans-frontalieră din programul de vecinătate, Ucraina – Româ-nia, care este susținut de UE; este un program foarte important, susținut din punct de vedere financiar din partea UE. A fost propusă o sumă destul de mare pentru partea ucraineană și pentru partea română. Pentru partea română a fost propusă suma de 29 de milioane de euro, iar pentru partea ucraineană 6 milioane de euro, ambele părți fiind interesate în ceea ce privește realizarea acestui program de vecinătate dintre Ucraina și România. Au avut loc niște întâlniri la nivel de experți, au fost discutate și adoptate proiecte comune, și noi spe-răm că acest program va fi realizat cu bine. În acest an am susținut vizitarea din partea părții ucrainene, mai mult de 20 de delegații venind în România. Au vizitat, în primul rând, județele limitrofe Ucrai-nei; din partea Consulatului am susținut vizite și putem să spunem că au fost foarte reușite. – Care credeți că vor fi premisele ce vor guverna relațiile dintre Ucraina și România după ce România va fi țara de graniță a UE? – Ucraina, prin președin-tele nou ales, dl Victor Iușcenko, s-a pronunțat foarte clar în ce privește strategia sa principală ca noi, ca stat, să intrăm în UE. Acesta este cel mai important scop al țării noastre în ce privește politica externă a Ucrainei. Acest scop îl are și România, care a făcut pași importanți pentru intra-rea în UE și noi sperăm ca la data de 1 ianuarie 2007, Ro-mânia să intre în UE. Noi vom avea ca stat vecin o țară care face parte din UE – România. – Va folosi Ucraina ex-periența României pentru integrarea țării dumnea-voastră în UE? – Subliniez faptul că Ucrai-na și România au semnat un acord politic de bază în anul 1997 și într-un articol care face parte din acest acord se scrie că țările se vor susține una pe alta în ce privește intra-rea în structurile europene. După ce România va face parte din UE nu pot să spun că se va schimba foarte mult relația cu Ucraina. Vom colabora foarte bine pe baza acestui acord, pentru că și noi dorim să in-trăm în UE. Experiența pe care o are România în ce privește pregătirea pentru intrarea în UE și acest drum care nu a fost și nu este așa de ușor va fi studiat de partea ucraineană. Și noi, ca țară, suntem inte-resați în ceea ce privește toate experiențele pe care le-au avut țările vecine care au intrat în UE: Polonia, Slovacia, Țările Baltice. România este o țară mare, vecină, care are o expe-riență foarte bună și nu nea-părat ușoară. Asta înseamnă foarte mult că putem să în-vățăm lecția pe care o are Ro-mânia în ceea ce privește in-trarea și pregătirea sa pentru UE. Contează foarte mult faptul că avem un scop co-mun, strategic; și România, și Ucraina vor să ajungă în UE, vor să facă parte din cadrul UE, și sunt convins că, în conti-nuare, colaborarea noastră se va desfășura după standardele europene. – Cum credeți că vor a-juta actualele reforme din Ucraina la schimbarea imaginii în Occident asu-pra modului în care se pot face afaceri în țara dum-neavoastră? – După Revoluția Porto-calie, cum este cunoscută, prin președintele Ucrainei, dl Viktor Iușcenko, Ucraina s-a proclamat pentru reformele profunde economice, sociale, politice și sigur că această abordare a ridicat foarte mult imaginea Ucrainei în Occident, precum și în țările ve-cine, dintre care face parte și România. În Ucraina se face tot ceea ce este posibil pentru crearea premiselor, a condi-țiilor pentru desfășurarea afacerilor în țara noastră. În primul rând, noi vrem să aducem, și vorbesc despre diplomația ucraineană, cât mai multe investiții străine. Aceasta înseamnă, la ora actuală, foarte bună susținere a economiei ucrainene. Vreau să subliniez și faptul că ați publicat un interviu cu dl consul general al României la Cernăuți, care a subliniat că, după Revoluția Portocalie, în Ucraina s-a schimbat mediul de afaceri, la ora actuală și el face eforturi pentru convinge-rea oamenilor de afaceri din România că, în Ucraina, ei pot să facă afaceri; din partea statului au și susținerea, și tot sprijinul pentru aceste afa-ceri. Și noi sperăm că în viito-rul apropiat situația se va îmbunătăți în Ucraina; și sigur pentru oamenii de afaceri din zona limitrofă României este foarte interesant. După cum știu eu, se fac afaceri în zona aceasta limitrofă în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus sau pe baza acordurilor-cadru care au fost deja semnate și fac parte din baza juridică a rela-țiilor transfrontaliere dintre Ucraina și România. – Care a fost impactul introducerii vizelor de că-lătorie între România și Ucraina? – Introducerea vizelor a avut impact, dar nu aș vrea să folosesc chiar acest cuvânt. În primul rând, vreau să spun că introducerea vizelor nu a ajutat cetățenii, atât români cât și ucraineni, care au fost obișnuiți să traverseze granița fără nici o problemă dacă a-veau pașapoarte pentru călă-torii în străinătate. Când a fost introdus acest regim de viză, ei nu erau obișnuiți cu acest lucru, că trebuie să se adre-seze neapărat către consulatul respectiv din Ucraina și Ro-mânia, că trebuie să fie eli-berate vize pentru fiecare ce-tățean care vrea să ajungă în Ucraina sau România, și acest lucru i-a afectat un pic pe ce-tățeni, în primul rând, pe cei care stau în județele limitrofe din zona transfrontalieră. Pot să spun că, la ora actuală, ei, ca și noi, suntem obișnuiți să eliberăm vize pentru cetățeni. În acest an, noi am eliberat peste 11.000 de vize până la ora actuală. Aceasta înseamnă că cetățeni români, ca și cei ucraineni, sunt obișnuiți că le trebuie neapărat viză pentru traversarea frontierei, dar vreau să subliniez faptul că vizele la ora actuală nu sunt un obstacol mare pentru tra-versarea graniței. În ce pri-vește costul, sigur că o viză costă ceva. Pe bază de reci-procitate, noi eliberăm viză, iar aceasta costă, dar, după cum este cunoscut, pentru cetățenii români din cele șase județe limitrofe cu Ucraina (Satu Mare, Maramureș, Su-ceava, Botoșani, Galați și Tul-cea) vizele sunt gratuite. Fie-care cetățean care se adresează la noi trebuie să plătească doar o taxă privind prelucrarea automatizată a datelor și se bucură cu acest prilej de viză gratuită. Aproximativ 3 mili-oane de cetățeni români care stau în această zonă limitrofă beneficiază de gratuitate. Mi se pare că această premisă, care a fost prevăzută în acordul bilateral, ce prevede condițiile de călătorii reciproce, a fost bine prevăzută. Pentru ceilalți cetățeni români care vor să viziteze Ucraina sau invers, viza costă însă mai mult. Trebuie menționat că mai mulți cetățeni din zona trans-frontalieră fac trafic de frontieră mic, vizitează rudele sau prietenii și ei reprezintă marea masă a celor care tranzitează granița.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: