Agricultura lui dacă

> Cheltuieli și venituri zootehnice, într-o balanță nedreaptă > Profitul – numai cu mari eforturi > Programele europene – monitorizare fără stimulare > La vacă nu stă chiar oricine > Gunoiul, pentru sol – ca o friptură, îngrășământul chimic – o ciorbă > Baza furajeră – asigurată până cel puțin la 1 august 2006 Este greu să îngrijești 745 taurine (250 vaci, 50 juninci, iar restul, viței de diferite vârste, de la 0,6 luni până la peste 18 luni)? Este foarte greu să le întreții – ne-a răspuns dl ing. NICOLAE DOMȘA, șeful Fermei mixte nr. 2 Ițcani a Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Suceava. De ce? Pentru că tot ce folosim este foarte scump, iar laptele și celelalte produse pe care le vindem sunt ieftine. Furajele, chiar dacă le producem noi, costă mult, din cauză că motorina folosită la lucrări este foarte scumpă, îngrășămintele și erbicidele, la fel. Iar dacă nu le folosești, nu poți face furaje. Dar dacă obținem o producție bună, de cel puțin 15 litri lapte/zi/vacă, și dacă reușim să livrăm tot tineretul mascul și junincile gestante, la un preț bun, atunci zootehnia este rentabilă. Dacă reușim să vindem junincile de prăsilă, care sunt foarte bune, la un preț atractiv, de o mie de euro, atunci putem spune că ferma este eficientă.
 

De ce atâția dacă? Sunt greu de îndeplinit aceste cerințe? Producția de lapte s-a realizat, tăurașii și junincile arată foarte bine. Atunci, care-i baiul? Până la ora actuală, am vândut 35 de junele și mai avem în stoc, pentru vânzare, 50 junele de prăsilă. Am spus dacă, fiindcă lumea probabil nu știe că avem acest stoc. Deci nu prea sunt cumpărători, față de 2004, când am vândut mai multe; erau și programele europene, pentru subvenționarea producătorilor, cu 50 la sută din prețul de vânzare al junincilor. Anul trecut am dat în jur de 100 de capete, și toată lumea căreia i-am livrat (în județele Suceava, Botoșani, Neamț) este foarte mulțumită. Junele aflate la prima fătare dau peste 20 litri lapte/zi. Junelele sunt bonitate, este urmărită selecția lor, fiind fermă de elită, este totul dirijat. Folosim material seminal de la Târgu Mureș, Centrul de Selecție vine și ne urmărește, fiecare animal are buletin cu toate datele sale, de la fătare până la vânzare. Cumpărătorii sunt foarte mulțumiți, dar probabil nu se mai aplică programele acelea de stimulare a creșterii animalelor de rasă în microferme, pentru că sunt puțini cumpărători față de ceilalți ani. Dar cumpărătorii mai au un avantaj: la noi, o vacă, după 12-14 ani de exploatare, o dăm la reformă cu 24-25 milioane lei. Rasa aceasta, Bălțată românească, este de lapte și carne. Holstein-ul este specifică pentru lapte, iar după zece ani de exploatare este o epavă, numai oasele și pielea. La Bălțata românească – care este rezistentă la condițiile de climă și hrană din zona noastră – marele avantaj este că, după ce ai producții bune, timp de 12-14 ani, obții și o cantitate mare de carne. Pentru hrană, se folosesc toate produsele se-cundare care rămân la fer-mele vegetale: coceni tocați, lucernă, car-tofi sub STAS etc. De aceea, este eficient, pentru cel care înființează o fermă zootehnică, să aibă și sector vegetal. În acest fel, produsele secundare din vegetal le folosește în zootehnie, iar pe de altă parte obține și gunoi, care pentru sol este mană cerească. Unde pui gunoi, pentru sol este ca și cum ai mânca friptură (are efect timp de patru ani), în timp ce îngrășământul chimic este ca o ciorbă (cu efect numai un an). La Ferma mixtă nr. 2 Ițcani, în fiecare an se administrează pe ogoare 4.000-4.500 t gunoi de grajd, atât pentru baza furajeră, cât și la cultura cartofului. Și acest lucru a făcut ca, anul trecut, ferma să se închidă, pe total, cu aproape 2,5 miliarde lei profit. Dar, așa cum a tot insistat dl ing. Nicolae Domșa, acesta s-a obținut cu eforturi foarte mari, îndeosebi în zootehnie, unde și cheltuielile sunt mai mari. Cum, în cea mai mare parte, lucrările sunt mecanizate (mulsul, eliminarea dejecțiilor, adăpatul etc.), se consumă foarte multă energie electrică, cheltuielile cu aceasta fiind de 150-160 milioane lei lunar. Se mai adaugă costul furajelor, al motorinei pentru adus furajele la bază etc. Desigur, este greu și din cauză că efectivul este foarte mare, în comparație cu celelalte ferme zootehnice din zona aceasta a Moldovei. Luptăm să menținem zootehnia, deși suntem amenințați că ni se va lua o parte din pământ. Ca să ai animale bune, pe un hectar de teren trebuie să ai maximum două unități vită mare, pentru care să folosești în plus producția secundară de la vegetal. Pentru un efectiv de 745 capete animale, trebuie minimum 450 ha bază furajeră. Ferma aceasta nu are decât 330 ha la Ițcani, dar se fac furaje și la (celelalte) fermele vegetale. Cum ar fi, de exemplu, porumbul pentru siloz. Acesta nu se poate semăna tot timpul numai la Ițcani; la fel și lucernierele. De aceea se face rotația culturilor pe întreaga Stațiune. Sigur, cu niște cheltuieli suplimentare, pentru transportul furajelor la grajdurile de la Ițcani. Se poate spune că, într-un anume fel, la mersul bun al zootehniei la ferma de la Ițcani contribuie muncitorii de la toate fermele. Numai la zootehnie, la Ițcani lucrează 40 de oameni: mulgători, cei de la tineret, din grupa de deservire, tehnician cu reproducția, muncitori de întreținere. Salariile sunt, în medie de 4-4,5 milioane lei net pe lună. Vara însă, când vacile dau lapte mult, iau și 6-7 milioane. Nu sunt salarii foarte mari, dar, dacă am înțeles bine, unii muncitori nici nu se prea omoară cu treaba, așteptând să fie împinși din spate. De fapt, e foarte greu cu forța de muncă la zootehnie, pentru că la vacă nu stă chiar oricine. Dar mai sunt stimulați cu câte o sticlă de lapte, li se asigură condiții de cazare, de masă, numai ca să-i menținem. Pentru că nu-i ușor să muncești de dimineață, la cinci, până seara, la opt (cu o pauză de la douăsprezece la trei), și de Paști, și de Crăciun, și de Revelion. Șeful de fermă nu face excepție, lucrând și el de dimineață până seara, inclusiv sâmbăta și duminica, numai o dată la 2-3 săptămâni reușind să meargă duminica până acasă, la Dorohoi. Ba, mai mult de-atât, când recoltele-s numai bune de cules, trebuie să mai meargă și-n control, noaptea, pentru că hoții sunt foarte greu de stăpânit. În pofida tuturor greutăților, cauzate și de condițiile meteorologice nu tocmai favorabile, pentru zootehnie s-a reușit să se facă 420 tone fânlucernă, de anul trecut sunt rămase 1.600 t porumb-siloz, acum se fac alte 4.000 t porumb-siloz, mai sunt în jur de 300 t gozuri de cereale, 150 t orz (de anul trecut), circa 350 t paie (pentru așternut, la viței de 0-6 luni), se vor mai cumpăra șrot de floarea soarelui, tărâțe. Avem asigurată baza furajeră până cel puțin la data de 1 august 2006 – ne spunea dl ing. Nicolae Domșa. Și nu o furajare pentru existență, ci o furajare pentru exploatare: tineretul pentru carne și vacile pentru lapte.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: