Boian, vatră de români

Recent, la Editura cernăuțeană „Bukrek”, a apărut, într-o ținută poligrafică aleasă, monografia renumitei localități nord-bucovinene Boian. Această carte voluminoasă (580 de pagini) este rezultatul unei munci îndelungate asupra documentelor de arhivă, al cercetărilor creației populare, etnografiei și traiului rustic, efectuate de regretatul Vasile Bizovi, Profesor Emerit al Școlii din Ucraina. După cum este specificat în adnotare, ea prezintă o analiză profundă a evenimentelor din trecut, care au determinat destinele reprezentanților diferitelor naționalități care au locuit și mai locuiesc la Boian. Autorul acestei lucrări originale dezvăluie zbuciumata istorie a neamului românesc, pune în evidență contribuția adevăraților fii și fiice ale acestui neam la dezvoltarea învățământului, culturii, științei, artei și tradițiilor populare, evocă momente tragice din viața consătenilor, pledează pentru necesitatea păstrării bogăției spirituale a neamului nostru.
 

Stingându-se din viață la 25 ianuarie 2000, la vârsta de 74 de ani, Vasile Bizovi n-a avut fericirea să-și vadă finalizată osârdia de câteva decenii, monografia fiind îngrijită pentru tipar de tovarășa lui de viață, profesoara Eleonora Bizovi, la ordonarea și com-pletarea textelor aducându-și contribuția publicistul și scriitorul Dumitru Covalciuc, care semnează și Postfața. După inspiratul Cuvânt de însoțire, semnat de Ion Jalbă, primarul Boianului, urmează o prezentare de către Vasile Bizovi a scopului urmărit prin scrierea acestei cărți: „Mo-nografia de față are menirea să contribuie la cunoașterea tre-cutului satului Boian, la cu-noașterea istoriei lui, o istorie adevărată, bazată pe docu-mente, și nu una falsificată, o istorie izvorâtă din adâncul inimii, scrisă uneori cu lacrimile durerii și povestită celor ce vor s-o știe”. Nu ne propunem să a-nalizăm în detalii Mono-grafia Boianului, lăsând acest lucru în seama spe-cialiștilor, a istoricilor, et-nografilor, care vor găsi aici date despre acei care de-a lungul timpului, de la Ion Stârcea, pârcălab de Hotin, până la cronicarul Ion Ne-culce, au fost proprietarii acestei localități din stânga Prutului; despre populația Boianului în conformitate cu recensămintele rusești din anii 1772-1773 și 1774, care stau drept mărturie că majoritatea absolută o con-stituiau moldovenii. Vasile Bizovi descrie cu lux de amănunte Revoluția din 1848-1849 în Bucovina, când Boianul a avut un deputat, Vasile Cârste, în Parlamentul de la Viena; exodul boin-cenilor în Imperiul Rus; emi-grările peste Ocean și for-marea în Canada a satului Bo-ian (atestat la 1898); parti-ciparea boincenilor la cele două războaie mondiale. Cu mare durere în suflet scrie Vasile Bizovi despre „ra-na adâncă a Boianului – rana anilor 1940-1941, 1944-1945, 1945-1958, anii care au lăsat urme dureroase multor familii din sat”. Anii în care a fost distrusă floarea Boianului. Sunt nominalizate victimele deportărilor în Siberia și Kazahstan, moarte departe de baștină (64 de persoane), morții la Onega (95 de per-soane), „deschiaburiții” morți în închisorile staliniste (14 persoane). În memoria aces-tor martiri urmașii recunos-cători au ridicat un monument, pe care sunt scrise cuvintele poetului basarabean Nicolae Dabija: „Golgota lor ni-i rană și blazon”. Autorul prezintă pe larg așezarea, toponimia, popu-lația, meseriile, lăcașurile de închinare, instituțiile școlare, societățile culturale (aici, de exemplu, la 3 aprilie 1936, a fost constituită Societatea Culturală „Mihai Eminescu”, care avea drept scop, ca și succesoarea ei de astăzi. „menținerea românismului, păstrarea datinilor, obice-iurilor strămoșești…, pro-gresul populației românești”), oamenii de seamă ai Boianului. Un interes deosebit pre-zintă capitolele Trilogia vie-ții (Nașterea, Nunta, În-mormântarea), Tradiții și obiceiuri de iarnă, Tezaur folcloric, în care Boianul este atât de bogat, și pe care Vasile Bizovi le-a cunoscut din copilărie. Cartea mai cuprinde com-partimentele Boianul în lite-ratură, Boianul în imagini, Anexe (în peste 150 de pagini sunt publicate listele familiilor din Boian: anul nașterii, suprafața de pământ de care dispuneau la 1942; anul nașterii, naționalitatea, studiile, serviciul militar la 1944; lista evreilor care au trăit în Boian – 163 de persoane). Cititorul va găsi aici și o parte din publicistica acestui remarcabil boincean, apărută de-a lungul anilor în ziare și reviste din regiunea Cernăuți, Moldova și România. Nu putem să nu-i men-ționăm pe boincenii Ion Se-meniuc și Nicolae Hauca, di-rectorul general și, respectiv, directorul adjunct ai SRL „Izvorașul” din Boian, oameni cu inimă mare, care au sponsorizat apariția monografiei. Au făcut o faptă de toată lauda. La începutul monografie, Vasile Bizovi scrie: „Dedic a-ceastă carte urmașilor boin-cenilor, familiei mele, în spe-ranța că se va găsi cineva ca să-mi urmeze calea și să scrie mai departe istoria acestui frumos sat românesc”. Spe-răm că se va găsi, fiindcă acest dascăl al Boianului a lăsat în urma sa o mulțime de discipoli. ION CREȚU, Cernăuți

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: