Moartea unui poet

Recent ne-a părăsit, la doar 63 de ani, poetul Ilie Cojocaru, autor a 4 volume de versuri și a numeroase articole și eseuri care au apărut în presa locală sau centrală. Născut la Vășcăuți, comuna Mușenița, la 20 iulie 1942, Ilie Cojocaru absolvă cursurile Liceului „Lațcu Vodă” din siret, apoi devine licențiat al Facultății de Limbi Slave a Universității din București (1965) și al Facultății de Istorie și Filosofie (1985). A slujit învățământul sucevean, cu abnegație, aproape 40 de ani, fiind profesor la fălticeni, Bunești, Mălini, Slatina, Siret și Vășcăuți.
 

Creator bilingv, stăpânind la perfecție limbile română și ucraineană, Ilie Cojocaru s-a numărat printre colaboratorii publicațiilor „Novei vik”, „Exod”, „Vilne slovo”, „Crai nou”, „Naș holos”, „Curierul ucrainean”, „Freamătul literar” ș.a. În anul 1996, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul de Debut pentru volumul de versuri „Păcatul și inspirația”. De menționat că președintele juriului, care i-a acordat acest premiu, a fost reputatul critic și istoric literar Nicolae Manolescu. Remarcabile sunt și versurile din volumele în limba română „Venus în catedrală” și „Nemărginire înfrântă”. În ultima sa carte, Ilie Cojocaru definește foarte original poezia: „Întocmai cum iubirea reprezintă o victorie și, totodată, o înfrângere (evident,cu sensuri diferite față de cele ale poeziei), și arta (poezia) este o victorie «sui generis» a spiritului asupra lumii nespirituale, a cu-vântului împotriva tăcerii eterne.” În poezia „Ecce homo”, dedicată lui Eminescu, referindu-se la fatidica zi de 15 iunie a anului 1889, Ilie Cojocaru spune: „În acea vară / când zilele ardeau / iar cerul îi dezvălu-ia / teribila taină a eternității / flori-le de tei / nu mai miroseau / a iubire neîmplinită / și într-un vârtej ame-țitor / au zburat spre mituri nemu-ritoare./ Lacul părăsit / în spații tragic ireversibile / s-a zbuciumat năprasnic / sub o lună ce murea / sau poate chema undeva…” Modest și harnic, poetul a fost plăcut surprins când a aflat, cu puțin timp înainte de a muri, că Emil Satco i-a dedicat câteva rânduri în „Enciclopedia Bucovinei”… Fie-i țărâna ușoară! Prof. SILVESTRU PÂNZARIU Siret

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: