Ștefan al păcii

Spre sfârșitul anului 2004, mai precis la 18 decembrie, s-a inaugurat statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt la intrarea în Roman, pe tra-seul ce unea altădată dru-mul din Țara de Jos spre cea de Sus. E-ra un ultim act al sărbă-torilor mag-nifice consa-crate, în anul trecut, împli-nirii a 500 de ani de la ac-cederea în veșnicie a ma-relui voie-vod. Romanul își aducea nu numai ofran-da-I în cadrul festivităților, adăugând în-că o statuie la celelalte e-xistente, eșa-lonate începând cu prima, a lui Em. Frémiet, inaugurată, semnificativ, la Iași, la 5 iunie 1883, ci propunea, prin sculptorul Constantin Crengăniș, realizatorul monumentului, un alt Ștefan decât acela cantonat, chiar convenționat înțepenit, în pozele eroului ecvestru sau per pedes.
 

Dacă majoritatea intelectualilor Țării Românești din preajma revoluției din 1848 își polarizau energiile în jurul luptei pentru libertate și unitate națională, identificând în Mihai Viteazul simbolul acestor aspirații, în moldova valoarea emblematică era Ștefan cel Mare. Simbol al autonomiei, libertății și neatârnării, Ștefan cel Mare putea deveni în preziua evenimentului din 1859, concomitent port-drapelul taberelor opuse, ale unio-niștilor, dar și ale antiunioniștilor. Nu ne miră astfel eforturile pe care caimacamul Theodor Balș, antiunionist notoriu și prezumtiv viitor domn al Moldovei, le va face pentru transpunerea în practică a proiectului statuii lui Ștefan cel Mare. A realiza o statuie a marelui domnitor este, ca și în cazul a-bordării efigiei Luceafărului poeziei românești, un act de curaj și o piatră de încercare în destinul fiecărui artist; avem de-a face cu o personalitate proteică, una dintre cele mai complexe, ale istoriei noastre, dar și a Europei. Ștefan cel Mare poate fi războinicul aureolat de glorie sau ctitorul neprețuitelor lăcașuri de credință și cultură, dar este, în primul rând, pentru români, ctitorul conștiinței lor de sine. Există, între permanențele spi-rituale ale ilustrului personaj – tot atâtea constante transfigu-rabile într-o operă de artă – și un Ștefan al conștiinței europene. Cunoscutele monumente ale voievodului din secolul precedent s-au înscris, cel puțin o parte din ele, sub semnul unor dominante clasice eșuate în academism; s-au finalizat în ec-vestre retorice, monumental-rigide cu întreg repertoriul recu-zitei specifice unei „poze” marțiale și a unei priviri peste timp, către nimeni și nimic, cu coroana pe cap și hlamida de rigoare pe umeri, spada în mână. În acest context, voievodul în bronz al lui Constantin Cren-găniș, conceput și el sub semnul unei evidente monumentalități, dar, mai ales, sub acela al unei solemnități senine, se constituie ca un reper de certă reacție. Descinzând, firește, din arealul acelorași entități granitice, personajul sculptorului este (premieră) fără coroană și fără emfază, spada reducându-se la partea de sus în cruce a gardei – cealaltă putând deveni, tot așa de bine, un pașnic brăzdar de plug. Scutul cu însemnul crucii a fost lăsat și el jos, suprapunându-se unei temeinice temelii. Este un Ștefan al păcii, de după 1489, când moldovenii au încheiat tratatul cu turcii, vorba lui Buonaccorsi, nu ca învinși, ci ca învingători, deschizând marea epocă a ctitoriilor pașnice, a mărețelor sale biserici și a mândrelor sale orașe. Este un alt Ștefan, un homo faber, militând cu aceeași fermitate de astă dată pentru o altă autonomie a neamului său, cea a valorilor lui spirituale. Impresia de ansamblu este de puternică, imanentă forță; este forța unui personaj tăiat în granit și totuși atât de uman, chiar blajin, format la îndelunga școală a răbdării și a unei superioare înțelegeri. Este o altă fațetă a măritului voievod, reală, îndeobște cunoscută din cărțile de istorie, dar căreia artiștii, reținuți de efigia războinicului-erou, nu I-au mai dat curs. I s-a dat acum, în această autentică, remarcabilă operă de artă a anului 2004, când marile manifestări în cinstea voievodului și-au avut și monumentul pe măsură. GH. MACARIE

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: