„Nu am convingerea că o anumită majoritate la nivelul Parlamentului atrage după sine o majoritate în oglindă la nivelul unitățil

Interviu realizat cu dl Dragoș Danubianu, analist politic și fost vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava – Ați avut două mandate consecutive în funcția de vi-cepreședinte al Consiliului Ju-dețean, amândouă câștigate pe baza unei legi care nu s-a modificat în ceea ce privește atribuirea mandatului de pre-ședinte și vicepreședinte, în mod deosebit. Cum vedeți schimbarea Legii 215, privind administrația publică locală? – Problema este de principiu. Dacă stabilești o manieră prin care o funcție sau alta este ocu-pată, de regulă, revocarea se produce prin același procedeu. Este un principiu general în drept care nu s-a aplicat în Le-gea 215. Pentru revocarea pre-ședintelui sau a vicepreșe-dinților de CJ era necesară, pe de o parte, o hotărâre judecă-torească definitivă și irevocabilă care să se stabilească că aceștia au servit cu rea-credință intere-sele comunității sau au săvârșit o infracțiune prevăzută în codul penal.
 

Pe de altă parte, era nece-sară voința politică a 2/3 dintre consilierii județeni. Aceste pre-vederi făceau ca, practic, domnii președinți și vicepreședinți să fie bătuți în cuie pe respectiva po-ziție. Paradoxal, viceprimarul nu se bucura de această protecție, or asta este o altă anomalie în lege, pentru că, dacă vreți, pre-ședintele și vicepreședinții pe de o parte, viceprimarul unei unități teritorial-administrative, pe de altă parte, au fost aleși e-xact la fel, prin votul indirect al consilierilor cu jumătate plus unu din numărul acestora. Prin votul pe liste au fost desemnați proporțional consilierii care vo-tează viceprimarul sau vicepri-marii în cadrul municipiului reședință de județ, respectiv la Consiliul Județean, președinte și vicepreședinți. Și, totuși, vi-ceprimarii erau lăsați în bătaia vântului, ei putând fi demiși, după Legea 215 cu votul a jumă-tate plus unu din numărul con-silierilor. Așa după cum se pre-conizează, deși n-am văzut un-deva oficial, schimbarea legii se va face în sensul de a permite revocarea președinților și vice-președinților de CJ la fel ca în cazul viceprimarului, printr-o procedură identică alegerii a-cestora: voința politică a jumă-tate plus unu dintre consilieri. Principala critică adusă acestei posibile modificări spune că ar rezulta o anume instabilitate în sensul că, într-adevăr, teoretic, se poate ca ședință de ședință să aibă loc alegeri pentru condu-cerea CJ. Faptul că Legea 215 a lucrat pentru viceprimari cu a-ceastă posibilitate și nu s-a în-tâmplat așa, arată că acest peri-col este scăzut. De altfel, este normal să fie scăzut pentru că, în ultimă instanță, acel vot la nivelul consilierilor este un act de voință politică, consilierii își exprimă o opțiune care este categoric politică. Ei au ajuns acolo în calitate de reprezentanți ai unor partide politice și votează ca atare. Prin urmare, într-o societate normală este foarte puțin probabil ca aceste majo-rități să se modifice de la o zi la alta. Trebuie să acceptăm că, în principiu, consilierii pot să își schimbe opiniile politice, Con-stituția le asigură această liber-tate. Astfel se poate ajunge la schimbarea majorității într-un consiliu local și, de ce nu, la exprimarea acestei noi voințe politice a consilierilor prin schimbarea conducerii. Mai este un lucru de menționat. Sunt cazuri în care președintele sau vicepreședinții nu au o prestație corespunzătoare, uneori pier-zând sprijinul chiar al forțelor politice care i-au susținut să ajungă pe aceste poziții. Modi-ficarea legii ar rezolva și aceste situații. – Nu vi se pare mai normal să reduci atribuțiile preșe-dintelui și ale vicepreședin-telui CJ și să mărești atribu-țiile CJ în plenul său? – Asta este o altă discuție. Din câte știu modificarea Legii 215 vizează, în principal, modul cum pot fi revocată conducerea unui CJ. Nu știu dacă se are în vedere, la modificarea legii, acest aspect, al atribuțiilor care revin președintelui și celor doi vicepreședinți. In Legea 215, atribuțiile vicepreședinților nu erau clar precizate. Erau efectiv la discreția președintelui. A fost cazul din județul Vrancea, în mandatul trecut, când unui vi-cepreședinte, având culoare politică diferită de cea a preșe-dintelui, nu i s-a delegat nici un fel de atribuțiune. În opinia mea, văzând cum a funcționat până acum administrația publi-că județeană, cred că rolul pre-ședintelui ar trebui diminuat. Fenomenul baronilor locali a fost, în mare măsură, rezultatul puterilor date prin lege, poate prea mari, președinților de consilii județene. Această putere excesivă acordată președinților de consiliu județean a avut mul-te efecte negative. Pe lângă fe-nomenul baronilor locali trebuie menționat, în egala măsură, un alt aspect nefast în plan politic: migrația primarilor către parti-dul la care aparține președintele CJ, indiferent care ar fi fost el. Cel puțin, în ceea ce privește modul în care sunt distribuite fondurile defalcate de la buge-tul statului către comunitățile locale, acesta ar trebui să se facă mult mai transparent. Nu este normal ca fie pâinea și cuțitul în mâna unui singur om. O soluția foarte bună ar fi lărgirea puterii de decizie a consilierilor județeni. Dar asta este o altă discuție, care nu e deloc ușoară. Pot spune, din experiența acu-mulată în acești 8 ani, că am văzut un sistem administrativ foarte asemănător cu al nostru, în Olanda, tot cu două verigi administrative: comuna și pro-vincia. Acolo, Legea Bugetului preciza foarte clar sumele care ajungeau și pe ce capitole a-jungeau la nivelul comunității locale. Sumele care rămâneau să fie stabilite la dispoziția provinciei și comunei erau mai puțin semnificative. Până la urmă, necesitățile comunităților pot fi corect cuantificate. Au fost tentative și la noi. Legea bugetului prevedea un algoritm de calcul, bineînțeles ultracri-ticat de conducătorii consiliilor județene, prin care, funcție de numărul de kilometri de stradă, de canalizare, de numărul de elevi etc., se stabileau sumele care trebuiau să revină unei comunități. Numai că în textul legii era conținută sintagma că se aplică, „după caz”, lăsându-se astfel deschisă portița spre împărțirea discreționară a fon-durilor către comunitățile locale. – Nici dv. nu v-ați gândit de la bun început că veți ajun-ge în CJ. Nu ați făcut facultate pentru așa ceva. Știți foarte bine că toți consilierii s-au ales pe baza unor înțelegeri făcute în cadrul partidelor, partide care la rândul lor sunt niște grupări de oameni. De ce ar trebui ales președintele și vicepreședintele dintre acești oameni și n-ar trebui să fie un specialist pe acest post care să aplice strategia pe care o votează doar consilierii și să rămână consilierii ca deliberativ? – În multe sisteme administrative din lumea asta se întâm-plă așa cum spuneți. Cel care este primar sau cel care este pre-ședinte al unei structuri gen CJ nu este și ordonator principal de credite. El are mai mult o funcție reprezentativă, partea efectivă a activității unității teritorial-administrative fiind coordonată de un manager care execută vo-ința politică a consilierilor. Managerul unității teritorial-administrative poate fi tras la răspundere de consilieri dacă a respectat sau nu hotărârea de consiliu privind bugetul și cum a executat-o pas cu pas. Dar acesta e un alt tip sistem, care ar presupune o schimbare din temelii a sistemului nostru administrativ. După mine, ar fi o variantă interesantă și ar de-termina o creștere a profesio-nalismului în activitatea admi-nistrativă. – Revenind la sistemul actual despre care vorbim noi, jocul a început în primăvara lui 2004 pentru alegerile locale și s-a încheiat în iarna lui 2004 prin desemnarea dlui Traian Băsescu ca președinte al României, și din momen-tul respectiv s-a schimbat și majoritatea guvernamen-tală. S-a produs un dezechi-libru. E normal să schimbi re-gulile jocului după care s-au jucat și alegerile din primă-vară, și alegerile din toamnă și în funcție de care s-au ales președinți și vicepreședinți județeni ? – Ne place sau nu ne place, schimbarea politică produsă în decembrie a indus schimbări și la nivelul consiliilor locale. S-au produs treceri publice dintr-o parte în alta chiar și în CJ Su-ceava. Cred că la nivelul unor consilii locale s-a creat o altă orientare care, dacă modificarea legii o va permite, s-ar putea să se materializeze în schimbarea conducerii consiliilor. Nu știu dacă este vorba chiar de o schimbare a jocului. Modifi-carea Legii 215 nu vine să spună, gata, de acum refacem alegerile la consiliile locale pentru viceprimari și la consiliile județene pentru președinte și vicepreședinți. Sunt multe locuri în care lucrul acesta cred că nici nu se va întâmpla. Nu am convingerea că o anumită majoritate la nivelul Parlamen-tului atrage după sine o majori-tate în oglindă la nivelul unită-ților teritorial-administrative. Oamenii sunt diverși, au diferite interese, au modul lor de a ju-deca și de multe ori nu răspund comenzii politice venite de la propriul partid. Pot să fie mari surprize. Dacă se ajunge la mo-dificarea Legii 215, sigur se va produce un moment de agitație generală, care, cred eu, se va tempera rapid. Până la urmă, schimbarea unor conducători cu alții care se bucură de încre-derea politică a unei noi majori-tății a consilierilor nu este o tra-gedie. În unele locuri, nu vreau să dau acum exemple, schim-barea este benefică, în sensul că oamenii care sunt acum pe funcții, nu sunt cei mai potriviți. S-ar putea să ajungă oameni mai buni. Legea 215 a lucrat în cazul viceprimarilor. Eu nu am auzit decât de 2-3 cazuri la nivelul întregii țări, când viceprimarii au fost schimbați prin votul consilierilor. Într-un fel, poate putem privi lucrurile și invers, anume că prevederile din Legea 215 au fost expresia gândirii unor oameni care se visau veș-nic pe niște poziții și vroiau să le bată în cuie. Repet, eu cred că L215, așa cum este ea acum, este o lege șchioapă. Revocarea viceprimarilor diferă de cea a conducerii CJ și nu există aceea simetrie a modului de alegere cu revocarea. – Ce credeți că se va întâm-pla la Suceava în cazul în care Legea 215 se modifică? – Aici lucrurile sunt foarte interesante. Distribuția locurilor în CJ a suferit deja public niște modificări majore prin trecerea unor consilieri de la PSD în partea cealaltă. Am senzația că nici una din formațiunile cu o prezență mai importantă în consiliu nu are o stabilitate în ceea ce privește votul propriilor consilieri. După mine, sunt posibile surprize prin care se poate ajunge la o altă conducere în urma unor negocieri între principalii actori, chiar dacă unii sunt de-o parte, alții sunt de cealaltă parte a baricadei. Sunt tensiuni în principalul partid de opoziție, nici între aliați nu e bună pace, prin urmare orice joc este posibil. Ar fi chiar cu totul hazardat să spun eu acum ce s-ar putea întâmpla, dar cred că bolovanul, odată pornit la vale, nu poate fi oprit.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: