„Vatra“ – 5-6/2005

Densa (în idei interesante și semnături de calitate) revistă „Vatra”, ne propune și cu acest număr dublu, 5-6, o temă care merită toată atenția noastră: editorialistul român. La o astfel de ediție specială, și editorialul ei impunea o problemă aparte și o semnătură de prestigiu. Titlul este semnificativ pentru problema aparte a acestui editorial, „Habemus Papam. Benedict XVI”, iar semnătura aparți-ne fostului nostru profesor de lingvistică romanică (o viață ne mândrim cu profesorii noștri când prețuim școala), o personalitate al cărei nume spune totul, Alexandru Niculescu.
 

Și pentru că am pomenit de școală, odată cu invitația de a par-curge cu multă atenție, în întregime, și acest număr al „Vetrei”, cităm din incitantul articol al lui Al. Cistelecan, „Învățământul universitar obligatoriu (propunere salvatoare)”: „Poate că tocmai de aceea, fiind chiar vremea cuvenită, ministrul învățământului a început să fluture o lege anume a calității în învă-țământ. Când e nevoie de o astfel de lege, înseamnă că lucrurile sunt realmente groase; ba chiar de o grosime irezolvabilă. Legea, ne spune domnul minis-tru, e foarte europeană. Rezon! De altminteri, nici nu-mi trece prin cap să mă îndoiesc de asta. Europenitatea legislativă se deprinde ușor. Europenitatea post-legislativă e problema. Adică zona aceea în care legea se lovește de realitate. Iar la noi o astfel de lege se lovește crunt de realitate. Și nu spre suferința realității. // Legea domnului ministru și a Europei n-are cum garanta calitatea învățământului românesc; ba nici măcar n-o poate promite sau stimula; n-a-re, deci, cum o legifera. Ea nu face decât să împartă unitățile de învățământ în câteva categorii; să desfacă blocul universitar – sau școlar – în câteva ligi; sau divizii, ca la fotbal. Asta nu înseamnă că nu e de trebuință. Nimeni nu trebuie să confunde un colegiu bucureștean de elită cu un liceu sătesc; sau Universitatea din București cu cea de la Fălticeni (dacă există așa ceva la Fălticeni; dar la prestigiul literar al Fălticenilor și la tradiția școlii de catiheți de acolo ar trebui să existe). Nici până a-cum nu le confunda nimeni; numai că asta se întâmpla din bun-simț; de acum înainte însă va fi interzis prin lege.” Tot în „Vatra” 5-6/2005, despre poetul Constantin Severin și despre ultimul său volum de versuri, „Orașul alchimic”, scrie Gina Puică. Pictorul (despărțit de penel într-o parte de tinerețe a vieții sale de magia poeziei) este prezent în acest număr al elegantei reviste de la Târgu Mureș cu unele din lucrările sale (cunoscute sucevenilor din personala deschisă în toamnă acasă, dar și publicului iubitor de artă de peste hotare), pictura lui Constantin Severin ilustrându-i paginile și copertele color.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: