Thomas Robert Malthus (1766-1834) dă explicații pentru sărăcia generală, afirmând că lipsurile economice, bolile și înapoierea culturală din India și China trebuie puse pe seama suprapopulației. Din istoria veche, învățase că spartanii aruncau de pe Muntele Taiget pruncii slab dezvoltați fizicește. De la Platon (Republica) și Aristotel (Politica) reți-nuse ideea că răscoalele și dezordinea socială ar putea fi evitate prin înfrâ-narea nașterilor. Aristotel recomanda lui Alexandru cel Mare abandonarea copiilor debili și abținerea de la pro-creare până la vârsta de 37 de ani. Thomas Morus a cerut, în secolul al XVI-lea, fixarea unui număr de copii pentru fiecare familie. În acest caz, singura soluție pentru Malthus este limitarea conștientă a nașterilor, considerând foametea, mizeria și războiul o bine-facere pentru omenire. Din rădăcina aceasta se naște neomalthusianismul, care proclamă și el foametea și războiul ca binefaceri, dar vine cu noi practici, preventive, ca avortul sau celibatul. De la aceste idei până la așa-numita știin-ță a eugeniei nu a fost decât un pas, care a fost făcut foarte repede. Eugenia, ca ramură a biologiei, a fost creată de antropologul englez Francis Goldon (1822-1912), văr cu Charles Darwin. Eugeniștii susțin că “umanita-rismul ar fi ca un arbore fără rădă-cini. Toate eforturile de umanizare pe scară socială (prin cultură, tehnică, economie, educație, etică) ar fi zadar-nice, dacă problema procreării ar fi lăsată în voia hazardului sau așa-numitei selecții naturale, care este, de fapt, o selecție artificială, silnică, pen-tru că ordinea socială este și ea înte-meiată pe intoleranță și violență” (du-pă Eugen Relgis). Cuvântul eugenie provine din limba greacă și înseamnă bine la naștere. În acest sens, înteme-ietorul eugenismului, Golton, dă ur-mătoarea definiție pentru eugenie: “stu-diul influențelor susceptibile de a fi supuse autorității sociale și capabile de a îmbunătăți sau de a vătăma ca-litățile rasiale ale generațiilor viitoa-re, fie în mod fizic, fie în mod mintal” (după Eugen Relgis). De la Golton, au existat voci care s-au ridicat împotriva eugeniei sau au susținut-o. Eugeniștii consideră că doar o bună ereditate poate da copii sănătoși la trup și la minte, excluzând din viața omului cu totul factorul divin, atât la concepția copilului, cât și pe parcursul vieții. Ei încearcă să justifice aceste idei și pe baza versetului biblic “părinții au mâncat aguridă și copiilor li s-au stre-pezit dinții” (Ier. 31, 29). În justificarea acestei idei, ei spun că în urma cerce-tărilor făcute asupra unor familii de al-coolici s-a constatat că mulți copii pro-veniți din aceste familii sunt bolnavi. Din aceste cercetări, un alt eugenist, Devaldes, se întreabă: “Oare nu e mai bine să respectăm viața înainte ca ea să vadă lumina zilei, pentru a nu con-damna nici măcar la o zi de suferință persoana umană?” și, de aici, el justi-fică mijloacele contraceptive sau chiar sterilizarea. De la aceste idei, în care sufletul, Dumnezeu, nu are loc, se mai face un pas și se ajunge la ameliorarea genetică a societății, pro-movându-se i-deea de euge-nism, de popu-lație și de selec-ție a populației pe criterii ideo-logice (de exem-plu, proiectul Le-bensborn al lui Himmler, care prevedea selecția femeilor cu calități ariene, separarea a 10.000 nou-născuți de mame și creșterea lor de către stat). Ideile eugenice la nivel de macropopu-lație au fost prezente în secolul XX și ele au dus la legi privind “sterilizarea din motive eugenice pentru a limita migrația” (SUA, 1920), la legile hitle-riste privind “prevenirea eredității bol-nave (1933), privind protecția sângelui german (1935) sau privind “moartea dulce” (1939), cu programe eutanasice în masă“ (după prof. univ. Gh. Scrip-caru). În prima parte a secolului XX, Ame-rica a primit cu însuflețire ideea de eugenie. Au existat oameni de știință care l-au considerat pe Hitler ca pe un dar al lui Dumnezeu, care a plecat “în raniță cu Nitzsche pentru a realiza o eugenie economică de împărțire a na-țiunilor ce au drept la bogăție și eli-minarea celor săraci” (prof. univ. Gh. Scripcaru). Curentul de gândire cu ca-racter eugenic de la începutul secolului XX avea drept scop crearea unui grup de oameni superiori ca rasă și intelect. Această gândire a lezat îndeosebi oa-menii cu handicap, infirmi sau bătrâni, considerându-se că acești oameni ar fi o povară pentru societate și ar fi mai bine dacă ar muri. Putem să vedem o metodă eugenică și în legalizarea eu-tanasiei, în Olanda, unde, anul trecut, prin această lege, trei mii de oameni au fost omorâți. Și astăzi, eugenia este prezentă în viața noastră, prin dorința geneticii de a favoriza recombinarea genelor bune și a stopa recombinarea genelor pato-logice. Și astăzi sunt propagate idei privind necesitatea sterilității unor categorii de oameni, lucru care ar duce la un progres economic substanțial, după susținătorii acestei teorii. Tot ca o idee eugenică poate fi considerată și diagnosticarea prenatală și, în urma acesteia, avortarea embrionilor femi-nini, aceasta desigur în urma dorinței, poate inconștiente de gravitatea faptu-lui, de a avea băieți. Acest lucru se în-tâmplă în diferite țări unde ecograful se folosește doar pentru determinarea sexului fătului și unde, în cazul prun-cilor de sex feminin, urmează avortul. Cei care vorbesc despre eugenie ca o șansă vorbesc doar de drepturi, ui-tând că oamenii mai au și datorii. De asemenea, aceștia uită și de dreptul la viață al omului și că doar Cel ce a dat viața, adică Dumnezeu, are drept de viață și de moarte asupra omului. În acest sens, cuvintele Sfântului Pavel nu mai au nevoie de nici un comen-tariu: “Nu mai este iudeu, nici elin, nu mai este nici rob, nici liber, nu mai este parte bărbătească și parte feme-iască, pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus” (Galateni 3, 28). Pr. ADRIAN DULGHERIU
Viața este un dar al bunătății dumnezeiești, deci avem datoria de a o păstra, dar trebuie să purtăm grijă și de viața celorlalți ca și cum am purta grijă de viața noastră. Respectând viața altora, nu trebuie să o supunem nici unui risc prin care le-ar putea fi amenințată integritatea. Dar, spre regretul nostru, de-a lungul istoriei nu a fost așa. Acest lucru e dovedit de ură, de încălcarea poruncii “Să nu ucizi”, de războaie sau chiar de diferite teorii izvorâte din mintea unor oameni necredincioși, care au dus la o imensă dușmănie față de om. O astfel de teorie este și cea malthusianistă, care este, putem afirma cu siguranță, precursoare a eugeniei. Teoria a apărut în Anglia secolelor XVIII-XIX, fiind strâns legată de situația economică a timpului, perioadă în care nivelul de trai, pentru acea epocă, scade, lucru ce a făcut să se caute o explicație pentru mizeria generală în care se zbăteau oamenii.
Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!
Comentarii