La Suceava – serată rădăuțeană între… rădăuțeni

Surâsul cald al domnului Emil Ursu a salvat onoarea sucevenilor La Complexul Muzeal al Bucovinei s-a desfășurat, vineri, prin bunăvoința dlui Emil Ur-su, o serată rădăuțeană, intitulată „Rădăuți – un spațiu al inimii“. Evenimentul a prilejuit vernisajul unei expoziții cu lucrări de pictură, grafică, sculptură, tapiserie, lucrări realizate de membrii Cenaclului „Ion Irimescu“. Dl Traian Postolache, șeful cenaclului, i-a prezentat pe autorii lucrărilor și a făcut o scurtă trecere în revistă a mișcării artistice din Rădăuți. „Faptele noastre sunt hiperbolizate sau minimali-zate pe nedrept în viitor, dar lucrul acesta nu are importanță, pentru că timpul este un ju-decător neiertător.
 

La sfârșitul secolului al XIX-lea a luat ființă în Rădăuți un conclav, un cenaclu care a militat pentru cultura locală și, printre activități, a fost și aceea de a achiziționa obiecte vechi, în vederea înființării unui muzeu. În 1934, familia Ioneț a înființat muzeul din Rădăuți. Acesta a trecut prin multe încercări, prin cel de-al doilea război mondial, printr-o perioadă mai puțin favorabilă culturii, și este o mândrie și o podoabă a orașului nostru. Acum șapte ani a luat ființă în orașul nostru, prin strădania unor oameni care au putere de decizie în sfera politicului și a civicului, o Galerie de Artă. Această Galerie a configurat și a focalizat artiști locali și artiști de pretutin-deni, așa încât, după ani de expoziții, s-a simțit nevoia unui pas înainte și acesta a fost înfiin-țarea Cenaclului «Ion Irimescu»“, a arătat Tra-ian Postolache, precizând că „numitorul co-mun al acelor care fac parte din cenaclu este în primul rând talentul, nu școala, pentru că școa-la nu creează artiști, școala perfectează talentul care este un dar de la Dumnezeu și pe care avem datoria să nu-l risipim“. Vorbitorul a mai arătat că autorii care expun sunt: Cristina Andrișan – „pictoriță cu o cromatică discretă“, Ioan Bod-nar – „originale rezolvări compoziționale“, Doina Buliga Mindi – „lucrări compuse cu vi-goare“, Florin Colibaba – „lucrări de ceramică ale unui artist ajuns la apogeul creației“, Mihai Ignea – „sculptor înclinat spre compoziția am-plă, armonie și dinamism“, Marcela Lariones-cu – „tapiserii cu elemente geometrice îmbră-cate în fir de lână“, Constantin Lucescu – „artist de factură populară“, Luchian Samoilă – „lucrări de atmosferă, peisaje cu o perspectivă ce le conferă o dimensiune dramatică“, Elena Martinov – „caligrafie orientală, compoziții mari“, Eugen Melnic – „tușă viguroasă“, Dorel Moldoveanu – „pictură de atmosferă cu veleități clasice“, Elena Nanu – „portrete realizate cu siguranță în manieră expresionistă“, Dan Nistor – „atras de frumusețea naturii“, Valeria Marocico – „pictură de șevalet cu tușe original reliefate“, Dumitru Savu – „decanul de vârstă al pictorilor rădăuțeni“. În prelungirea acestei expoziții a fost orga-nizată și o expoziție de fotografii realizate de Mirela Rusu (sufletul manifestării), Victor Tra-ian Rusu, Corneliu Cârdei, Sorin Clipa, Ștefan Martinov, Iustinian Colban, Filip Postolache, Mihai Boiciuc, Costel Vlonga. Prezent la eveniment, pictorul Mihai Pîn-zaru-PIM a spus entuziast: „Cei care aduc bu-curie vor fi bucuroși tot timpul. Eu o văd ca pe o invitație la reciprocitate“. Vernisajul a fost urmat de prezentarea ul-timului volum al publicației științifice „Analele Bucovinei“, o dublă apariție care marchează împlinirea a zece ani de la înființarea perio-dicului. „În realitatea împlinită a renașterii noastre postdecembriste a apărut un vis la Rădăuți, și anume Centrul de Studii Bucovina. Rădăuțiul, un oraș periferic, a fost și este, pen-tru noi, inima Bucovinei și a devenit o insti-tuție academică prin eforturile unor rădăuțeni care s-au aflat la baza acestei idei“’, le-a rea-mintit celor prezenți cercetătorul Marian Olaru, director adjunct al Centrului. Vasile I. Schipor, secretar științific, a subliniat că „De-a lungul celor 10 ani de apariție, în paginile periodi-cului, alături de întemeietori și mentor, publică cercetători, profesori, învățători, preoți, muzeografi, artiști din multe localități ale Bucovinei și din țară, de la Cernăuți și din Basarabia, din Occident. Unele din eboșele publicate mai întâi aici se dezvoltă în studii și monografii ce se publică, după 1996, în Enci-clopedia Bucovinei. Prin oferta sa, «Analele Bucovinei» se adresează, în același timp, unui public mai larg, furnizându-i elemente, date, informații, modele de interpretare necesare în construirea propriei strategii de cunoaștere, precum și repere în deprinderea științei de a înțelege prezentul și de a-și construi viitorul“. Serata s-a încheiat cu un scurt program fol-cloric susținut de solistele Ionela Popescu, Dana Dăncilă și Adriana Bucevschi și de mem-brii Ansamblului Casei Culturii din Rădăuți. Nu putem încheia această consemnarea fără o tristă constatare. Rădăuțenii nu au fost întâm-pinați de autoritățile sucevene, singura auto-ritate prezentă fiind dna Margareta Teișanu, inspector la Consiliul Județean Suceava. Acest fapt a fost remarcat cu o oarecare resemnare și de către primarul municipiului Rădăuți, dl Mihai Frunză, care a trecut absența gazdelor în contul unei „binecuvântate ploi“. Totuși, surâ-sul cald al dlui Ursu a salvat onoarea sucevenilor…

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: