Stihiile au lovit Siretul

> O grindină puternică s-a abătut peste oraș, producând pagube însemnate > Zeci de gospodării inundate, sute de hectare de culturi agricole compromise, pomi smulși din rădăcini, fântâni și iazuri pline „ochi” de mâl Duminică, nori negri și alb-cenușii s-au întins deasupra orașului ca un acoperământ sinistru. În jurul orei 14, după circa 10-15 minute de ploaie, grindina a lovit. La început au căzut bucăți mici de gheață, ca, mai târziu, acestea să crească în diametru până la 3-4 centimetri. Valuri puternice, în intervale scurte de timp, totalizând aproximativ 15 minute, au „sfâșiat” culturile agricole, „albind” pământul.
 

Intemperiile s-au dezlănțuit mai mult asupra cartierelor Tatarcina, Ruina și Pădureni. În primul dintre acestea, stihiile au distrus totul în grădinile gospodarilor: porțiuni cu verdețuri, legume, porumb și cartofi au fost luate de valuri mari de apă și strămutate de la așezările din deal la poalele acestuia. Pământul siretenilor s-a amestecat cu noroiul, pietrișul drumurilor și cu broaștele din iazurile revărsate peste grădini. Lenea unora, care au „uitat” demult să mai curețe șanțurile rămase încă din vremea imperiului dualist, i-a afectat pe alții, total nevi-novați. Întreținerea precară „a ălora din deal” a dus, în timp, la anularea unui sistem bine pus la punct de scurgere a apelor pluviale. „Noroc”, to-tuși, pentru… leneși! În majoritatea iazurilor pe care le dețin nu este nici țipenie de peș-te (cum era cândva, atunci când „crăpau crapii de grași ce erau, în blestemata stăpânire străină” austro-ungară!) așa că, în domeniul piscicol, nu s-au înregistrat pagube. În schimb, „cei de jos” și fără nici o vină au de scos din ogrăzi căruțe bune de noroi. Bilanțul nefericitului eve-niment meteorologic nu lasă însă loc de glumă (deși unul cu unor negru s-ar mai fi „hili-zit” nițel de numărul destul de mare al cloștilor care, cu tot cu pui, au „decedat prema-tur”, neștiind a înota precum rațele sau gâștele). În peste 30 de gospodării apa a intrat în case, grajduri, beciuri, șuri și fântâni. Cele mai afectate au fost locuitorii de pe strada Alexandru cel Bun, numerele 47, 49, 51, 53, 55. Apa s-a ri-dicat la 1-1,60 m în jurul locu-ințelor, ceea ce a făcut nece-sară intervenția (rapidă și efi-cace) a unității de pompieri militari din localitate. Timp de 2-3 ore s-a muncit la pom-parea apei, în acest timp, cir-culația pe drumul european 85 desfășurându-se anevoios, dar fără incidente rutiere, sub directa supraveghere a re-prezentanților poliției. Un calcul estimativ al pa-gubelor, doar în cartierul mai sus amintit, înregistrează a-proximativ 400 de ha de cul-turi agricole distruse. Pioa-sele, legumele, porumbul și cartofii sunt afectare în pro-porție de 90% în zona extra-vilană (Bețeg și Dubova). Martor la toate acestea, nu am putut să nu observ lacri-mile din ochii oamenilor, tris-tețea lor. La toate cele întâm-plate, vocea unei bătrâne a dat un răspuns. Măcar puțină meditație asupra cuvintelor ei n-ar strica: „Frică de Dumne-zeu mai multă! Să-și vadă fe-meile de cinstea lor și bărbații de muncă, deoarece grele păcate mai ducem în spinare cu toții!”. A fost afectată munca de peste un an a câtorva zeci de familii. Există o serie de în-trebări la care primarul Vasile Tablan a răspuns a doua zi, problemele puse în discuție trebuind a fi lămurite, căci aparțineau unor oameni întâl-niți în acea zi nefastă. La unele dintre acestea, aburul care s-a ridicat peste noapte din ghea-ța așezată pe pământul cald a fost îndepărtată prin răspun-suri concrete. – Cum explicați pagubele mari produse de inundații? – Lipsa unei rețele de ca-nalizare dus la acest rezul-tat. Acesta ar fi trebuit să preia apele de pe versantul Ta-tarcina, iar rețeaua de șanțuri fiind subdimensionată a condus la „izbucnirea” apelor în zona de depresiune. Există un proiect de executare a unor rețele de canalizare, astfel că, în viitor, pericolul unor ase-menea calamități să fie a-tenuat. Zona de lucru va cu-prinde străzile Libertății, Simion Reli, T.V. Ștefanelli, Orizontului, Iancu Flondor, Codrii Cosminului și Vasile Lupu Vodă. Această investiție va fi finanțată printr-un program PHARE, banii venind de la Uniunea Europeană, Guver-nul României și Consiliului Local Siret. – Se vor acorda despăgubiri cetățenilor? – Se examinează (inventa-riază) situația rămasă după furtuna cu ploi torențiale și grindină, informațiile fiind trimise pe adresa Prefecturii. La o primă estimare a pa-gubelor, sunt afectate culturi de cereale, păiose și cartofi în proporție de 100%. Pe lângă cele 400 de hectare din Tatar-cina și zona extravilană Bețeg și Dubova, în cartierul Pădu-reni se înregistrează alte 390 de hhectare grav afectate la acestea se adaugă încă 300 de hectare în partea centrală a orașului. Deci un total de 1200 de hectare de culturi dis-truse (în extra și intravilan). Pagubele sunt calculate la peste 6 miliarde lei. De ase-menea, a avut de suferit și îmbrăcămintea stradală, atât drumurile pietruite, cât și cele modernizate, însumând 50.000 mp de drumuri acoperite cu balast și 3.500 mp din cele modernizate (îmbrăcăminte asfaltică). Și aici ar fi nevoie de 3 miliarde lei. 8 fântâni au fost inundate, necesitând curățarea lor. – Când vor afla cei direcți interesați datele exacte? – Noi vom încerca în zilele următoare să finalizăm cal-culele pagubelor, care vor fi transmise Prefecturii și Con-siliului Județean în vederea găsirii unor soluții de ajuto-rare a cetățenilor.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: