De 10 ori Udești

La Udești, duminică, în fața Casei memoriale “Eusebiu Camilar”, s-au decernat premiile celei de-a X-a ediții a Festivalului național de poezie și proză scurtă “Eusebiu Ca-milar – Magda Isanos – Constantin Ștefuriuc”, organizat în acest an (și înscris între manifestările ce se desfășoară în această perioadă în județ în cadrul Anului Cultural Friedrich Schiller) de Consiliul Județean Suceava, Centrul Culturii Tradiționale, Complexul Muzeal al Bucovinei, Biblioteca Bucovinei “I.G. Sbiera”, Fundația “Armonia”, Fundația “Nova Bucovina”, IFA Stuttgart și Ansamblul “Ciprian Porumbescu”. Președintele juriului, criticul literar Adrian Dinu Rachieru, a apreciat la Udești că, dintre tinerii poeți concurenți, “există șansa să apară și poeți mari, nu numai poeți ocazionali”.
 

De asemenea, a arătat că tex-tele laureaților îi prezintă pe aceștia ca fiind “împotriva exploziei vulgarofile”, “nu se mulea-ză pe niște direcții, încurajate aproape iresponsabil de unii critici”. Decanul de vârstă al juriului la secțiunea proză, scrii-torul Onu Cazan, a spus că “a întâlnit cu adevărat prozatori re-dutabili, concurenți de peste nota 10; tineri care înțeleg să facă literatură profesionistă”. Așadar, la secțiunea proză, premiul I (Eusebiu Camilar) și cel al revistei “Bucovina literară” a fost acordat Ancăi Ghinea, din Roman; premiul II (Haralambie Mi-hăiescu) și al revistei “Ateneu” (Bacău) – Carmen Botoșanu, București; premiul III (Dionisie Udișteanu) și al revistei “Miș-carea literară” – suceveanca Andreea Velea, studentă la Farma-cie (Iași), anul trecut laureată la secțiunea poezie; mențiuni (din partea revistei “Filarmonia” din Cluj-Napoca, reprezentată de scriitorul Marcel Mureșeanu, respectiv a ziarului “Monitorul de Suceava”) au primit Georgeta Jeanina Țenea, din Râmnicu Vâlcea, respectiv Laura Aprodu, din București. La secțiunea poezie: premiul I (Magda Isanos) și al revistei sătmărene “Poesis” – bucureșteanca Livia Marinescu, studentă în anul I la Litere-Comunicare; premiul II (Constantin Ștefuriuc) și al revistei “Dacia literară”, reprezentată de poeta Carmelia Leonte – Valeria Manta-Tăicuțu, din Râmnicu Sărat; premiul III (Ga-vril Rotică) și al revistei “Ardealul literar”, Deva, reprezentată de poeta Mariana Pândaru – suceveanul (absent pe motiv de examen!) Lucian Onu; mențiuni, acordate de ziarul “Crai nou”, respectiv revista electronică “NordLitera” și revista “Mangalia” – Raluca Abăseacă, Suceava, și Ionuț Radu, din Mioveni, Argeș. La festivitatea udeșteană, au recitat versuri și au cântat elevi pregătiți de înv. Aneta Iacob și înv. Ana-Maria Croitor. Organizatorii i-au premiat, în acest context, pe primarul Mihai Morariu (pentru susținerea festivalului, încă de la început) și pe vice-primarul Ion Stratu (pentru implicarea în organizarea acestei ediții). N-a lipsit de la festivitate scriitorul udeștean Constantin Ciubotariu, acum teleormănean, cum n-au lipsit nici sucevenii-udeșteni Liviu Popescu și Mircea Motrici. Au participat, de asemenea, dnii Vasile Monacu și Neculai Barbă, ambii cu funcții de inspector general adjunct la IȘJ. „O victimă a festivalului“ Președintele juriului, A. D. Rachieru, n-a părut foarte convins de rezultatele activității juriului din acest an de la poezie (Carmen Veronica Steiciuc, Alexandru Ovidiu Vintilă, subsem-natul), arătând că, “poate, clasamentul este atacabil”, finalmente exprimându-și speranța că “ierarhia e valabilă”. Domnia sa a precizat că are “o rezervă” în privința locului ocupat de Ionuț Radu, considerat “oarecum o victimă a festivalului”. În acest context, președintele juriului a evidențiat meritele poetei Car-men Veronica Steiciuc, care, având la dispoziție din timp “Ca-ietele udeștene” (conținând creații ale concurenților de la ediția precedentă), sesizase că texte trimise în concursul de acum de Ionuț Radu se aflaseră… și în concursul de anul trecut, dar sub un alt nume, al unui poet ce semna Dain Narcis, din Satchinez, județul Timiș. Până ca Ionuț Radu să se prezinte la Suceava, bă-nuiala a planat serios asupra sa. În ziua de sâmbătă, însă, el a reușit să dovedească faptul că… un plagiator ar exista, dar acesta nu este el, trimițându-i-se de acasă, prin fax, o copie a paginii de revistă în care, înainte de ediția a IX-a a concursului de la Udești, publicase textele incriminate. Fiindcă suspiciunea (înte-meiată!) a generat incertitudine, poetul piteștean a ratat la Udești ocazia de a se afla, poate, mai sus în ierarhia ediției. Adăugăm aici și faptul că un alt concurent la poezie, potențial ocupant de podium, a fost descalificat spre finele procesului de jurizare, după ce s-a descoperit că nu era nicidecum un începător, având publicate două cărți. La mormântul lui Constantin Ștefuriuc Aproape concomitent cu festivitatea de premiere de la casa Camilar, la mormântul poetului și ziaristului Constantin Ștefuriuc, în cimitirul udeștean unde – dintre toți cei evocați cu prilejul festivalului – doar trupul robului Constantin își are locul de veșnică odihnă, a avut loc slujba de pomenire a celui ce încă din viață “umbla desculț pe cer”. Față de anii trecuți, de astă dată, scriitorii n-au mai urcat pe dealul cu morminte, preferând să participe numai la festivitatea din curtea casei în care s-a ivit Eusebiu Camilar și la agapa pregătită de gazde la școală. Nici primarul, de data aceasta, nu s-a mai încins cu tricolor la mormântul lui Ștefuriuc. Dar, ieșiți de la slujba de la biserică, săteni mai numeroși ca oricând s-au adunat în jurul gropii înverzite a udeșteanului Constantin Ștefuriuc, ascultând slujba părintelui Mihai Fădur și cuvintele rostite, întru pomenire, de preot și de Dumitru Teodorescu, directorul zia-rului “Crai nou”. Înainte ca pe cer să se adune nori prevestind ploaia, în cimitir, la picioarele robului Constantin, au pâlpâit preasubțiri lumânări, în țărnă au picurat pahare, s-au rupt colaci… Dumnezeu să-l odihnească! Cărți și caricatură la „I.G. Sbiera“, CUB la „S.Fl. Marian“ După Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, anticipându-se astfel evenimentul de la Udești (cu “nașii” de față, cum i-a numit A.D. Rachieru pe Ion Drăgușanul și Liviu Popescu), vineri, la Biblioteca Bucovinei “I.G. Sbiera”, mai multe cărți au fost prezentate publicului (format, în majoritate, din apropiați ai manifestărilor). A fost vorba, printre altele, de volumele îngri-jite de Ion Drăgușanul, conținând creații ale concurenților de anul trecut din concursul de la Udești, respectiv creații ale po-etului-pictor George Gavrileanu – în prezentarea poetei Carmen Veronica Steiciuc; Mircea Motrici a prezentat primele două volume (ar urma să fie 30!) din “comorile lui Dionisie Udișteanu”. A.D. Rachieru a anunțat recente apariții la Editura Augusta – un studiu despre structurile imaginarului în poezia Magdei Isanos, semnat de Aliona Grati din R. Moldova, “o poetă cu o cotă lirică urcătoare”; Ion Popescu-Sireteanu: “Bucovina – oameni și cărți”; alt volum în care Svetlana Paleologu-Mata, eminescolog din Elveția, propune “o lectură a lui Eminescu prin lentila Heideg-ger”. Prof. Emil Satco a prezentat volumul “Universitatea din Cernăuți în perioada interbelică” a lui Mircea Grigoroviță (aflat la 86 de ani), îngrijit de Ion Drăgușanul, și “Datinile, Biblia românilor”, semnat Ion Drăgușanul. Acesta, la rându-i, a prezentat numărul pilot al seriei noi a revistei de umor “Urzica vieneză”. În Anul Schiller, Werner Wegendt a vorbit despre Fr. Schiller din perspectiva “libertății, a femeilor și a prieteniei”. Directorul Bibliotecii, Gabriel Cărăbuș, a acordat diplome celor care au făcut donații către bibliotecă: dlui Bălăuță, urmaș al lui I.G. Sbiera, scriitorilor Eugen Dimitriu și Dumitru Oniga, altora urmând ca diplomele să le fie trimise: Hortensia Mișu Marichievici, Dumitru Bălan, Marian Drumur, Ion Grigore, Costin Neamțu, Elena Greculesi. În seria de expoziții de caricatură din județ, a expus (46 de lucrări) Pamfil Horodnic, prezentat de Mihai Pînzaru-PIM ca fiind “hazos precum Pepelea”, cu “un umor popular fantastic”. În aceeași zi, în curtea Casei memoriale “Simion Florea Marian” din Suceava (amfitrion: Aura Brădățan), la inițiativa scriitorului Ion Drăgușanul și a caricaturistului Mihai Pînzaru-PIM, s-a înființat CUB – Clubul Umoriștilor Bucovineni (menit să fie și un depozit viu de creații și creatori pentru “Urzica vie-neză”). CUB-ul are peste 20 de membri fondatori – caricaturiști, condeieri (inclusiv ziariști), artiști plastici –, rămânând deschis nu numai creatorilor de umor, ci și, în general, creatorilor cu simțul umorului. Călătorie la mănăstiri Dincolo de periplul deja anunțat și început al caricaturiștilor și al lansărilor de carte (în această săptămână continuă, pentru a se încheia la festivalul de la Gura Humorului), parte din laureați și din oaspeții festivalului, alături de membri ai juriului și organizatori, au călătorit, sâmbătă, prin județ. S-au oprit la Bogdana de Rădăuți, la Putna (unde, datorită pr. econom stavrofor monahului Marcu, au avut prilejul de a intra în biblioteca mănăstirii), la Sucevița, Moldovița (ce i-a întâmpinat cu liliac înflorit), Voroneț, Humor (la ceas de vecernie), apoi în comuna Ciprian Porumbescu, la mormântul cu tricolor al lui Ciprian, în biserica zugrăvită de George Gavrileanu (și ale cărei uși se deschid cu cheile unor rubedenii de-ale poetului Dumitru Oniga) și la casa memorială a lui Ciprian Porumbescu. La Gura Humorului, oaspeții au putut vedea pe viu (la o oră la care majoritatea e pe terase sau în tihna casei) cum se fac pregătirile pentru “Umor la… Gura Humorului”. Centrul orașului era/este un șantier – am văzut și am aflat de la primarul Marius Ursaciuc și de la prof. George Checheriță –, se făcuseră multe, mai erau multe de făcut pentru ca toate să iasă f.b.: și festivalul, și reîntâlnirea, “acasă”, cu Divertis-ul, și Duminica în familie, cu Mihaela Rădulescu… Duminică, oaspeții au fost primiți de directorul Complexului Muzeal Bucovina, Constantin-Emil Ursu, au făcut o incursiune în Muzeu (la coroana din fier a lui Carol I, în sala curții lui Ștefan) și au avut, de asemenea, posibilitatea să viziteze Cetatea de Scaun a Sucevei.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: