Continuitatea slujirii creștine

Așezare de vechi răzeși moldoveni, Bogdăneștii de pe valea Moldovei au trecut prin istorie datorită credinței locuitorilor în Dumnezeu și vredniciei lor din zilele de aspră prigoană. Voievodul Bogdan I Întemeietorul, împreună cu Maria, doamna sa, zidește aici o mănăstire – Bogdana, schitul Bogdănești sau Bogoslovul – pentru a servi drept loc de rugăciune și reculegere. Firava construcție din lemn a rezistat scurgerii timpului și atacatorilor, pentru ca, în 1510, să fie distrusă din temelii de tătari. În anul 1542, Petru Rareș va strămuta vechiul așezământ, întemeind Mănăstirea Râșca.
 

Documentele istorice mai menționează, în sec. XVI-XVII, câteva încercări de revigorare a vieții monahale pe locul ctitoriei voievodului Bogdan: între 1528-1574, un schit de călugări, iar între 1620-1740 sau 1630-1745 este menționat un schit de maici. Urmele vechii mănăstiri s-au cunoscut până pe la 1800. Astăzi nu au mai rămas decât denivelări de teren, iar, uneori, plugul mai scoate la lumină câte o piatră folosită la construcție. În anul 1994, s-a reactivat, cu binecuvân-tarea Î.P.S. Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Mănăstirea Bogdănești, fosta ctitorie a Voievodului Bogdan I Întemeietorul Moldovei. Sunt zidite biserica, turnul clopot-niță, chilii, fântâna adâncă de 20 m, monu-mentul închinat primului ctitor, Bogdan Voie-vodul, totul împrejmuit cu zid temeinic, de piatră. Frumosul decor natural dat de valea râu-lui Moldova și de pădurea care se întinde la nord de mănăstire este completat, înlăuntrul bisericii, de mobilierul religios, sculptat de meșteri din stejarul nemuritor al pădurilor bucovinene. Chipul Mântuitorului, al Maicii Domnului, al sfinților bineplăcuți lui Dumnezeu au prins contur, așa cum îi șade bine unei biserici ortodoxe, prin pictura aflată în stadiul final de execuție. Odată cu mănăstirea a crescut și Așe-zământul creștin filantropic “Acoperă-mântul Maicii Domnului”, cu funcție de Cămin de bătrâni, unde sunt primite persoane defavorizate din toată țara. Cei 70 de bătrâni de aici beneficiază, din mila lui Dumnezeu și ajutorul milostivilor creștini (din împrejurimi sau chiar de departe) de îngrijire trupească (cameră de locuit, hrană, apă caldă, căldură în timpul iernii), dar și de îngrijire sufletească (Sfintele slujbe ale Bisericii, Sf. Spovedanie, Sf. Împărtășanie, Sf. Maslu), de neapărată tre-buință pentru întâlnirea cu Dumnezeu, care, pentru ei, nu este departe, drumul unora dintre acești bătrâni până la cimitirul din curte fiind foarte scurt. De la înființarea acestui așeză-mânt, s-au perindat prin acest loc peste 200 de bătrâni disperați, săraci, neputincioși, orbi, paralizați, oameni care veneau din stradă, după ce familia i-a părăsit, oameni care, deși au ajuns la vremea bătrâneții, nu au reușit să aibă o casă a lor și atunci le-a rămas, ca ultimă soluție, internarea într-un cămin. Preot prof. FLORENTIN LOGHINOAIA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: