Majoritatea căminelor culturale nu mai organizează spectacole folclorice

Cu bugete mici – realizări pe măsură

> Baruri și discoteci în spațiile destinate culturii rurale > Sătenilor le lipsesc manifestările artistice de odinioară > Evoluția cere îmbinarea utilului cu plăcutul După revoluția din 1989, fenomenul cultural în mediul rural a luat o întorsătură drastică. Sătenii au început să ducă dorul spectacolelor organizate de căminele cultu-rale unde erau invitate, alături pe diferite ansambluri folclorice, nume sonore precum Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache, Margareta Clipa ș.a., care le ofereau momente de încântare și bună dispoziție.
 

“Când eram mai tânără, acum vreo 15 ani în urmă, nu exista vară în care să nu vină la Cămin vreun cântăreț pe care-l vedeam și pe la televizor. Ne plăcea, pentru că duminica, după slujba de la biserică, aveam și noi unde merge și ce vedea. Femeile bătrâne stăteau și ascultau de pe margine cântecele, iar cei mai tineri dansau lângă scenă. Acum nu mai vine nimeni să ne cânte. Nu avem unde merge, iar duminica stăm pe băncile din fața porților și mai vorbim de unele, de altele”, ne-a spus Maria Ivănuță, de 65 de ani, din Corocăiești. Aproximativ 30% dintre spațiile în care cu ani în urmă se orga-nizau spectacole pentru să-teni, conform declarațiilor directorului interimar al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, Corina Ignat, sunt nepri-mitoare. “Nu se găsesc fon-duri pentru reabilitarea a-cestor spații. Multe dintre ele sunt chiar neprimitoare”, a mai adăugat dna Corina Ignat. Căminele culturale transformate în baruri și discoteci Pe de altă parte, Pavel Blaj, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, ne-a declarat că mul-te dintre căminele culturale au fost închiriate și transformate în baruri și discoteci: “În ma-re parte căminele culturale din județ și anexele au fost în-chiriate pentru a se desfășura alte activități decât cele cul-turale. Au fost transformate în baruri sau discoteci”. “Când eram tânăr, îmi jucam soția la bal, duminica sau sâmbăta, când veneau să cânte. Acum, la cămin merg tinerii la dis-cotecă, dau muzica tare de nu se mai aud între ei”, ne-a spus Ioan Gherasim din Liteni. Dna Corina Ignat ne-a informat, de asemenea, că instituția pe care o conduce vine în sprijinul activității culturale prin diferite festivaluri organizate în mediul rural. Domnia sa a mai adăugat că “în majoritatea acestor spații funcționează biblioteca. Chiar dacă fondul de carte nu este suficient, adică nu sunt 50 de volume de carte la 1000 de locuitori, deoarece consiliile locale nu le-au finanțat, ele totuși există”. Lipsa fondurilor sau dezinteresul manifestat de primari duc adesea la pierderea tradițiilor. Cel care ar trebui să aibă inițiativa în ceea ce privește organizarea manifestărilor culturale este primarul, care poate beneficia de sprijin din partea institu-țiilor abilitate în acest sens. “Primarul este cel căruia tre-buie să-i aparțină inițiativa. El trebuie să se preocupe de viața culturală a așezării sătești. Un exemplu este primarul de la Ciocănești, care a stat de vorbă în primul rând cu oamenii și le-a explicat folosul transformării localității într-o atracție turistică. A știut cui să-i ceară ajutorul și a știut cum să abordeze subiectul. Noi le oferim sprijinul, le oferim ajutor chiar și financiar, dar ei sunt cei care trebuie să-l valorifice”, ne-a declarat Pavel Blaj. “Culturalizarea nu trebuie să fie doar spirituală, ci și utilă” În opinia șefilor instituțiilor de cultură din județ, culturalizarea nu înseamnă doar spectacole de muzică populară, ci mai degrabă oferirea unor informații cu adevărat utile ce pot fi valorificate. Conform directorului Pavel Blaj, culturalizarea persoanelor din mediul rural trebuie să fie utilă și să vină în sprijinul evoluției efective a omului de la sat, care dispune de resurse, dar nu știe cum să le folosească. “Culturalizarea nu trebuie să fie neapărat spirituală, ci utilă. Omul trebuie ajutat și educat, el trebuie să evolueze. Chiar am propus în acest sens înființarea unor centre culturale teritoriale, din care să facă parte silvicultori, ingineri agronomi, medici veterinari, care la ne-voie să-i ajute să construiască sau să identifice măsuri mai moderne de creștere a animalelor și cultivare a plantelor. Să se facă întruniri unde omul să obțină informația care-l interesează în mod direct. Primarii ar trebui să-i ajute prin oferirea unor modele de realizare a unor microferme. Este puțin probabil ca țăranul să participe la lansarea unei cărți, dar cu siguranță va veni la o întrunire de acest gen”, ne-a spus dl Pavel Blaj. Totul se reduce la bani… Deși sătenii se plâng că nu mai au parte de manifestări artistice, Calendarul Cultural pe 2005 editat de Direcția pen-tru Cultură cuprinde nume-roase acțiuni la nivelul că-minelor culturale, doar că majoritatea depind de fondurile alocate de la bugetul local. În luna aprilie, Căminul Cultural din Breaza ar trebui să organizeze conform calen-darului o expoziție de ouă încondeiate, la fel ca și Că-minul Cultural din Moldova Sulița. A III-a ediție a Fes-tivalului Folcloric “Flori de Mai” ar trebui să fie găzduită de Căminul Cultural din Iaslovăț, iar festivalul “Flori de Bucovina”, ar trebui să aibă loc la Căminul Cultural din Vatra Moldoviței. În luna iu-nie, în localitatea Arbore ar trebui să aibă loc “Sărbătoarea Salcâmului”, aflată la ediția a XIII-a, la Căminul din Boroia – “Să ne sărbătorim eroii și neamul”, iar la Găinești cea de-a V-a ediție a Spectacolului folcloric “Căldărușa”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: