Acasă la romii din Pătrăuți

„Vrem pământ pentru case”!, strigă zeci de romi din comuna Pătrăuți, când sunt întrebați ce-i „doare” mai tare. Solicitarea nu miră, cât timp comunitatea lor numără în prezent aproximativ 1500 de membri, adică 2/3 din populația comunei. La ultimul recensământ, însă, jumătate au „trădat” etnia și s-au declarat români. Au ajuns la 1500 de oameni în mai puțin de 150 de ani, primele 4 familii de țigani „descălecând” în această așezare după 1850. Romii Pătrăuțiului de astăzi habar n-au că 8 aprilie este, conform calendarelor oficiale, ziua lor internațională. Poate ar fi aranjat de-o petrecere pe uliță sau măcar de o adunare, s-ar fi îmbrăcat cu hainele cele bune și ar fi dat, poate, o raită la oraș, aflat la doar 11 kilometri. Cum data nu le spune nimic, preocupările le sunt, în ziua cu pricina, aceleași, împărțite cumva între statul degeaba, umplerea unui blid de mâncare pentru o liotă de copii și frecușul cu autoritățile care înjumătățesc lunar banii cuveniți pentru ajutorul social, pentru că le „trag”, zic ei, abuziv, venitul ocazional.
 

Familie de rromi la Pătrăuți

Un cartier întreg de romi se întinde la poala pădurii comu-nei, în care… mai să ne iasă ochii din cap de mirare, trecând pe la poarta unei vile albe și trainice, culmea, fără turnu-lețe și „dantele”, locuința de vacanță a unor romi plecați în „state”. Era o excepție însă, pe marginea uliței întinzându-se case modeste și curățele, dar și „bujde” cu ferestrele sparte, înfundate cu cârpe, să nu bată vântul prea tare. Au țiganii și un „băzărel”, chiar la poarta unei case, unde un tovarăș mai întreprinzător are la vânzare îmbrăcăminte, încălțăminte și alte „turcisme” aduse de la Bosfor. Ici, colo, se conturează prin stofa pantalonilor băr-baților câte un telefon mobil, covoarele stau la uscat pe gar-duri, perdele albe la ferestre, iar dincolo de uși se zăresc multe interioare de case gos-podărești. În zonă, copii cât vezi cu ochii. Câte 2, câte 3, câte 8, în brațe la părinți, pe marginea șanțului, cocoțați pe o stivă cu lemne, legănând a-gale un picior scos din căruță, dând cu șutul pietrelor de pe drum, ieșind și intrând din case, ițindu-se la ferestre, căs-când gura la necunoscuți, mur-dari, curați, desculți sau încăl-țați, nici unul însă cu aer nefe-ricit. Adulții sunt responsabili cu supărarea în comunitate, cu grijile, nu puține, ale supra-viețuirii, cu cele închipuite sau reale. Are cine vorbi de-spre ele, pentru că romii au doi reprezentanți în CL, Ion Timișag și Gheorghe Burduja, primii capi ai comunității. Altă mirare pe ziarist care n-a văzut, în alte comunități din județ, țigani mai frumoși ca la Pătrăuți. Copiii, cu ochi mari și migdalați, ar fi, spălați bine, perfecți pentru reclame din reviste. Femeile, frumoa-se și ele – chiar și cele mai „coapte” au pielea albă și netedă – părul strâns perfect sub baticuri, îmbrăcate majo-ritatea ca la târg, ar „da scuze” oricărui producător de tele-novele cu „gitanos”. Liderii spun că traiul ro-milor din Pătrăuți se alimen-tează doar din câștiguri oca-zionale, „strânsul” fierului, ajutorul social și alocațiile pentru copii, alte surse de ve-nit fiind inexistente. În funcție de sezon, mai trag cu ochiul spre pădure, după bureți, lemne sau fructe. Sunt printre ei câțiva care au făcut școală de meserii, au lucrat în fabri-cile sucevene, astăzi închise, alții și-au căutat norocul în străinătate. Printre ei se aude că „afară” unii sunt parchetari, alții muncesc în construcții, alții se întorc mai săraci decât au plecat, dar n-ar recunoaște unul că poate fi vorba și de cerșetorie. Cei mai mulți fac ce fac țiganii fără meserie, de sute de ani. Trăiesc din ce „pică”, din ajutoarele oferite de stat, din „șuteala” de fier și nu numai și, mai ales, din mila Domnului. Dar țiganii de la Pătrăuți n-o duc rău… „Mămăliga și loboda sunt la putere“ Primarul Dragoș Jureschi este, în cea mai mare parte, la „inima” romilor din Pătrăuți. Majoritatea îl plac, câțiva îl blamează, fără însă a-i putea imputa ceva deosebit. Con-flicte majore nu sunt în comu-nă și primarul are o explicație pentru aceasta: „Se poate con-viețui fără neînțelegeri, dacă știi să lucrezi cu ei. Le lipsește educația civică și dacă reușim să-i convingem că fie că sun-tem albi, negri, verzișori sau albaștri trebuie să facem toți la fel, că dacă primim ceva, tre-buie să și dăm, lucrurile merg bine. Dar e clar că relațiile nu mai sunt cele de acum 5 ani, de exemplu”. Solicitările romilor au avut ecou la Primărie. Drumurile le-au fost balastate, li s-a intro-dus iluminat public și becu-rile ard continuu, au rețea de telefonie, li s-a reparat pode-țul. 450 de milioane de lei se plătesc lunar ca ajutor social pentru 280 de romi asistați de stat conform Legii 416. Dar primarul are o mare nemul-țumire: „În campanie li s-a promis marea cu sarea. Vin politicienii după voturi, au făcut propagandă cât încape, au anunțat implementarea de programe care mai de care, că o să li se bage lumină, o să le facă fântâni, dar după ce au trecut alegerile, au murit toate bunele intenții. Toate au ră-mas în sarcina comunității lo-cale. O să le rezolvăm, dar pe rând. Dacă n-ar fi vorba de bani și iar de bani, ar fi bine”, a declarat Dragoș Jureschi. Problema pământului pen-tru case rămâne o… proble-mă. Din 150 de cereri, au fost aprobate 60, pentru tot atâtea familii care stau claie peste grămadă cu neamurile, care au copii mulți, unii chiar și câte 15. Acestea ar urma să pri-mească câte 10 ari pe imașul comunei, unde să-și constru-iască locuințe. Dar atât. Firma care a executat planul urba-nistic de detaliu nu s-a mai ară-tat la Pătrăuți și planul trebuie refăcut; iar pentru asta trebuie alți bani. Am găsit în cartierul ro-milor o locuință în care trăiesc laolaltă 23 de oameni dintre care jumătate sunt copii. Ai lui Darie, sunt considerați dintre cei săraci și asta se vede de cum le intri în curte. Feres-trele fără geamuri, obrazuri fără „luciu”, curtea plină de resturi de materiale. „Pâinea-i anafură. Mămăliga și loboda sunt la putere. Și ce se mai ni-merește; urzici, cartofi, faso-le. Mănâncă cine are și, dacă are mai mult, dă și la altul”, spun ei. Și râd, fac cu ochiul șmecherește și recunosc că cei mai mulți bani în casă vin de pe urma copiilor, benefi-ciari de alocații. Alte resurse, o spun tot ei: ”Strângem fier, îl vindem, mai cerem de po-mană”. Și râd iar… 52% din elevii din Pătrăuți sunt romi Timișag și Burduja vorbesc de discriminare când e vorba de elevii romi. Acești au ajuns să reprezinte 52% din numărul școlarilor din Pătrăuți. Direc-torul Constantin Corneliu Ju-reschi a sărit ca ars când a au-zit cuvântul, greu de altfel, și poate lipsit de temei. Foarte adevărat este că la școala ve-che, în apropierea cartierului țigănesc, românii, chiar dacă locuiesc în apropiere, nu-și dau copii, clasele fiind formate doar din școlari cu pielea mai smeadă. La fel de adevărat e că școala din centru, în extin-dere, este frecventată și de copii de romi. Dar romii merg la școală, alternând perioade-le de „boală” pentru care aduc scutire, cu cele când trebuie să se plătească alocațiile și când se umplu băncile. „La clasele I-IV, frecvența e bună. La V-VII încep să lipsească, fug de la ore și începem să aler-găm după ei să-i adunăm la clase. Avem doar 7 copii cu mediile neîncheiate în primul semestru și nu din vina noas-tră. Ca să se țină de școală, un copil are nevoie și de interesul părintelui, nu numai de insis-tențele profesorului. Ce discri-minare, dom’le, când elevii nu vin să dea testare ca să le pu-tem încheia mediile, iar pă-rinții se interesează după ce a trecut termenul? Ce discrimi-nare, când la ședințe sau la lecțiile deschise vin 3 părinți romi, aceiași de fiecare dată, a copiilor care nu ridică pro-bleme? Discriminare, când mă aleg cu înjurături când pretind ca părinții să intre în clase după terminarea orei?” – se întreabă directorul. Dar și domnia sa este de acord că educația romilor nu mai este aceeași ca acum 5 ani… Scandaluri, furturi și bătăi, dar numai în comunitate Șeful Postului de Poliție Pă-trăuți, agentul Romică Do-muncu, spune că localitatea nu „sare” în ochi în ce privește infracționalitatea și că lipsesc cu desăvârșire, de multă vreme, infracțiunile grave. Dispar crucile de fier din cimitir, se mai bat țiganii între ei la beție, mai fură, violează domicilii și distrug bunuri, dar numai în interiorul comu-nității lor. Patimile se nasc de obicei după ce se dau pe gât mai multe pahare de rachiu și de aici vin scandalurile prin cârciumi sau prin case. „Din totalul infracțiunilor dintr-un an, cam 75 – 80% din ele a-parțin romilor. Dar nu a celor băștinași. Vin în sat romi din alte localități, se lipesc de casele celor din Pătrăuți, trăiesc în concubinaj cu câte o femeie de aici, după care se apucă de prostii. Sunt și reci-diviștii, care prin rotație ies din pușcărie, săvârșesc alte fapte, intra iar, și tot așa”, a afirmat șeful de post. Faptul că foarte mulți romi s-au „po-căit”, au intrat în culte reli-gioase, merg la biserică și nu consumă alcool a fost o mare „pierdere” pentru statistica infracțiunilor din comună, dar spre încântarea celor trei po-lițiști ai postului. Se poate spune despre ro-mii din Pătrăuți că o duc mai bine decât mulți confrați de-ai lor din alte comunități. Dacă îi asculți, nemulțumirile lor nu au sfârșit și cu greu recu-nosc că autoritățile locale au făcut eforturi ca ei s-o ducă mai bine. Chiar dacă semnele unui trai relativ decent sunt evidente, „boala” plângerilor pare să nu aibă sfârșit. Orice întrebare legată de posibili-tatea de a munci undeva a-re aproape același răspuns. „N-avem unde”. Mai nou, șe-fii lor au o completare: ”Nu vedeți, că dacă fac și 10 clase, fac liceul și chiar o facultate, tot n-ai unde să muncești?”. Dar tac brusc însă când li se spune că și fără școală nu ai nici o șansă. Toată lumea din comună este de acord însă că… e mai bine ca în urmă cu câțiva ani.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: