Pentru Lira de Aur

Nu o bătălie, ci o sărbătoare a muzicii

Sala Dom Polski din Su-ceava este în aceste zile gazda muzicii clasice instrumentale, purtată pe strune, clape etc. de peste 90 de copii (clasele III-VIII). Ei sunt premianții I la olimpiadele naționale zonale, veniți să-și confrunte talentul la cea de-a 26-a ediție a Con-cursului Național de Interpre-tare Instrumentală “Lira de Aur”, mutat anul acesta ceva mai devreme, pentru a nu se suprapune cu examenele naționale din vară. Concursul propriu-zis s-a încheiat ieri cu secțiunile pian și vioară, iar astăzi, la ora 11 toată lumea se va aduna în aceeași sală pentru a se bucura, unii de la-urii victoriei, alții de satisfac-ția că au participat la manifes-tarea de prestigiu, numită de organizatori “olimpiada celor mici”. Istoria: primul concurs de gen al anilor ’70
 

Începutul concursului se leagă de anii ’70. Directorul Liceului de Artă, prof. Marie-lena Pancu, ne spune: “Până în ’90 a fost singurul concurs de gen din țară, inițiativă a județului nostru, pentru elevii din clasele III-VIII. Întotdea-una a fost finanțat de forul na-țional, fie că era Consiliul Na-țional al Pionierilor, fie minis-terul. Faptul că acum este eta-pă națională a olimpiadei este un avantaj, având în vedere că sunt foarte multe concursuri de gen. În primul rând, calitat-ea este mai bună, apoi prezen-ța copiilor este mai numeroa-să, întrucât fiecare școală ține să-și trimită câștigătorii și la etapa națională. Noi suntem bucuroși dacă merge în con-tinuare acest concurs. Regre-tul nostru este că, de atâția e-diții, Suceava n-a luat nicioda-tă trofeul, au mai fost doar premii I. Dar elevii noștri sunt foarte buni, iar faptul că pe toată zona Moldovei au fost numai 21 premii I, iar noi a-vem 5 spune ceva. Concurăm cu Iașiul, care are tot 5 pre-mii”. Concursul Național de In-terpretare Instrumentală dotat cu trofeul – arhirâvnit – „Lira de Aur” are un renume bine întipărit în cadrul activității muzicale din țară, dar și o re-putație pe plan internațional, fiind pista de lansare a unor nume de prestigiu, precum Mihaela Martin și Liliana Ciu-lei, ca să amintim doar două, care au urcat ulterior culmile recunoașterii internaționale. Mulți din profesorii care acum și-au însoțit discipolii au fost cândva, ca și elevii de acum, prinși în febra acestui concurs. Chiar unul din membrii juriului, prof. univ. dr. Horia Maxim, de la Universitatea Națională de Muzică din București, a cântat pe scena suceveană pe când avea 7 ani. Prezentul: „o competiție recunoscută la nivel național“ Reluat acum doi ani, după o întrerupere de 5 ani, con-cursul a suferit în fiecare an de atunci anumite reajustări, în funcție de nevoi și cerințe, toate în scopul de a putea fi finanțat, deci continuat, de către MEC. Dar lucrul cel mai important ar fi că el constituie o competiție de nivel național, singura recunoscută de altfel, ne-a precizat vicepreședintele juriului, dna Lucia Gorgă-neanu, inspector MEC, care, de asemenea, revine la Sucea-va. “Am o legătură specială cu Suceava și acest concurs, în sensul că l-am revizuit și îngrijit, l-am trecut în calen-darul concursurilor naționale ale MEC. Este singurul concurs recunoscut pe plan națio-nal, noi dăm diplome națio-nale cu semnătura ministrului. Este o mare realizare, care în-seamnă responsabilitate și profesionalism. Comisiile de juriu au un alt nivel, membrii lor sunt profesori universi-tari, artiști consacrați. Cum este, de exemplu, la această ediție, Sorin Dragomir, solist al Filarmonicii din Arad, cu un palmares internațional impresionant. În fiecare an am încercat să îmbunătățim con-ținutul acestui concurs, prin stabilirea unor reguli clare de prezentare, așa cum se sta-bilesc la concursuri interna-ționale de prestigiu. Pentru că noi pregătim acești copii pen-tru o carieră internațională, unde rigoarea este pe primul plan. Pentru elevii care pleacă în străinătate să studieze, una din condiții e să fi obținut un premiul național. Acest concurs reprezintă garanția profe-sionalismului, pentru că are un regulament de bază și, în componența juriului, profe-sori de înalt nivel”. De anul acesta a fost reluată secțiunea instrumente de su-flat, iar în premieră a fost in-trodusă cea de instrumente populare, din rațiuni mențio-nate tot de dna Gorgăneanu: ”Vrem să aflăm care este nive-lul de pregătire în școli, la a-ceste instrumente, fiindcă a-cestea sunt deficitare și din ca-uza unui management defec-tuos practicat la nivelul școli-lor. Toată lumea se înghesuie la pian și vioară, care sunt instrumente foarte grele. De aceea ne orientăm pentru a distribui copiii și la aceste instrumente deficitare, din două motive: să-i facem să le îndrăgească și, apoi, pentru a pregăti viitorii instrumentiști ai orchestrelor simfonice… Deoarece trebuie să avem în vedere o situație reală, și anu-me diferența dintre absolven-ții cu vârsta de 25 de ani și a instrumentiștilor din orches-tre, de peste 50 de ani. Rămâne un gol de aproape 30 de ani care trebuie umplut. Iar, în ceea ce privește instrumentele populare, scopul este de a pro-mova folclorul autentic și de a nu îndepărta tânăra generație de tradiția folclorului nostru, în contextul promovării unei subculturi”. Vom reveni.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: