de Ion CREŢU, corespondent Cernăuţi |06.03.2007|

Actualele serbări ale Mărţişorului la Cernăuţi au cuprins o bogată suită de manifestări cultural-artistice, care prin amploarea lor le-au depăşit net pe cele din anii precedenţi. Nu ştim de unde a pornit iniţiativa (la drept vorbind, nici nu importă), dar faptul implicării în activităţile de 1 martie a universităţilor „Iuri Fedkovyci” din Cernăuţi şi „Ştefan cel Mare” din Suceava e demn de toată lauda, Mărţişorul devenind mai „european”. Pentru prima dată sărbătorirea venirii primăverii i-a adunat în celebra Sală de marmură a fostei Reşedinţe Mitropolitane bucovinene pe profesori şi studenţi de la cele două centre universitare. Fra-ţii de la Suceava au adus o impresionantă expoziţie, cu o denumire sugestivă – „Euro- Mărţişor” –, organizată de Tonitza Art Group, cu tablouri ce adie a primăvară, semnate de artiştii plastici de frunte din sudul Bucovinei. Explicaţiile de rigoare le-au făcut pictoriţa Ana-Maria Ovadiuc şi tânăra critic de artă Raluca Schipor. Dar acest moment a fost precedat de altul, care a trezit un interes deosebit – lansarea cărţii „Eliade prin Eliade” (Editura Univers, Bucureşti, 2006), semnată de Sabina Fînaru, conferenţiar doctor la Universitatea din Suceava. Interesul este uşor de înţeles, ţinând cont că opera remarcabilului filozof şi scriitor Mircea Eliade, de la a cărui naştere anul acesta va fi aniversat un centenar, rămâne până în prezent aproape necunoscută şi (să sperăm că numai deocamdată) inaccesibilă nord-bucovinenilor. Aşa că relatările prof. doctor Sanda-Maria Ardeleanu, prorector pentru relaţiile internaţionale la Universitatea „Ştefan cel Mare”, precum şi ale autoarei cărţii despre Mircea Eliade au fost de nepreţuit.

Ca şi itinerar-spectacolul „Mircea Eliade”, prezentat de un grup de studente sucevene. Vom mai nota ca extrem de importantă şi cognitivă proiecţia pe parcursul întregii manifestări a unui mare număr de fotografii ale scriitorului şi cărţilor sale.

O comunicare interesantă şi bine documentată – „Mărţişorul – o tradiţie românească” – a fost prezentată de cunoscutul universitare sucevean, doctor Gheorghe Moldovan.

Iar Excelenţa Sa Romeo Săndulescu, consulul general al României la Cernăuţi, care a stimulat şi a ajutat la organizarea acestei manifestări, a ţinut să accentueze că Mărţişorul este specific tuturor românilor din spaţiul est-european, dar cu unele deosebiri, şi bulgarilor.

Sărbătoarea Mărţişorului, la buna desfăşurare a căruia a contribuit în mod deosebit doctorul Gheorghe Jernovei, şeful Catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii cernăuţene, a fost salutată şi apreciată pe merit de Tamara Marusyk, prorector pentru munca educativă, şi Petro Feiciuk, prorector pen-tru relaţiile internaţionale la Universitatea din capitala istorică a Bucovinei.

Iar spectacolul folcloric, susţinut de studenţi, a întrecut toate aşteptările.

Suita de manifestări „Euro-Mărţişor” a continuat în Piaţa Integrităţii, unde în aer liber, pe o scena impunătoare, instalată la dispoziţia lui Mykola Fedoruk, primarul Cernăuţiului, au sărbătorit Mărţişorul elevii de la şcolile româneşti din oraş. (Vom menţiona că, printr-o hotărâre specială a Consiliului Orăşenesc, de acum înainte 1 martie e declarat la Cernăuţi Ziua Mărţişorului).

Concomitent, în Sala „Diplomat Art” a Consulatului General al României la Cernăuţi, au fost vernisate expoziţia „Tradiţiile Mărţişorului la români”, cu exponate (mărţişoare, icoane, păretare, ştergare etc.) de la Complexul Muzeal „Bucovina” din Suceava, prezentate de Emil Constantin Ursu, directorul general, şi însoţite de prele-gerea „Mărţişorul – simbol al primăverii”, susţinută de muzeograful Maria Cruş-niţchi; expoziţiile de go-blenuri (autor Valentina Vovc), de fotografii artistice (Ludmila Aigare) şi de por-trete feminine (Vladimir Krasnov), toate purtând un pronunţat mesaj de primă-vară, de regenerare a naturii. La acestea s-au înscris organic lansarea CD-ului de poezie şi muzică a poetei Tamara Severniuk, recitalul folk cu Carolina Jitaru şi întâlnirea muzicală cu violonistul Nicolae Hacman.

Ca şi la Universitate, şi la Consulat participanţii la sărbătoarea Mărţişorului au avut fericitul prilej de a admira vocea minunată a interpretei sucevene Doina Lavric, care ne-a bucurat cu câteva nes-temate populare bucovinene.

Ca o gazdă bună şi primi-toare, cum s-a dovedit a fi nu o singură dată ministrul consilier Romeo Săndulescu a mulţumit din suflet tuturor participanţilor la sărbătoarea primăverii, a prins la pieptul fiecărei doamne şi domni-şoare mărţişoare, însoţite de câte o garoafă roşie. Iar pentru contribuţia deosebită la buna desfăşurare a „Euro-Măr-ţişor”-ului, doamnele Sanda-Maria Ardeleanu, Doina Lavric, Valentina Vovc şi Lud-mila Aigare le-a înmânat Diploma de Excelenţă a Con-sulatului General al României la Cernăuţi.

Faza finală a avut loc la 3 martie în sala de spectacole a renumitei Filarmonici din Cernăuţi, unde s-a desfăşurat tradiţionalul Festival „Mărţi-şor”, ajuns la cea de a XIII-a ediţie, şi organizat de Socie-tatea pentru Cultură Româ-nească „Mihai Eminescu” (preşedinte Arcadie Opaiţ). Şi, tot conform tradiţiei, pri-mul acord l-a dat cunoscutul Cor Popular „Dragoş Vodă” (dirijor Elena Nandriş), care a interpretat câteva piese populare consacrate primă-verii.

Să împărtăşească bucuria participanţilor la Festival au ţinut Boris Baglei, vice-guvernator, Arcadie Moi-sei, şeful can-celariei Con-siliului Regional, Ro-meo Săndu-lescu, con-sulul general al României la Cernăuţi, care a înmâ-nat organiza-torilor o mi-nunată Cupă transmisibilă şi Diploma de Excelenţă; prietenul de-votat al tuturor românilor nord-bucovineni, Mihai Frunză, primarul Rădăuţilor, sosit cu câteva sute de mărţişoare şi cu alte cadouri pentru participanţii la Festival, dar şi însoţit de cunos-cutul Ansamblu folcloric „Florile Bucovinei”; Vasyl Plaksiuk, şeful Direcţiei orăşeneşti de învăţământ, toţi dorind Festivalului succes deplin. Cum, de altfel, a şi fost.

Cu tot ce au mai valoros au urcat pe scenă Ansamblul coregrafic „Izvoraş”, Orchestra „Trandafir”, soliştii Cristina Dovhei, Nicolae Mintencu şi câţiva dintre colegii săi mai tineri (Voloca, Hliboca), Ansamblul „Opincuţa” (Horbova, Herţa), Orchestra „Plaiul Herţei”, ansamblurile vocal-coregrafic „Tălăncuţa” (Oprişeni, Hliboca) şi „Izvoraşul” (Ropcea, Storojineţ), interpreţii vocali Victoria Costinean (Ropcea), Cristina Manolachi (Proboteşti, Herţa), Natalia Andrieş (Tărăşăuţi, Noua Suliţă), studenţii Grigore Gherman şi Cristina Hostiuc, Ana Vanzureac (Dimca, Hliboca) etc. Este îmbucurătoare participarea la Festival a unui mare număr de elevi talentaţi: Ana-Cristina şi Alexandru Tărâţeanu, Cristina Florea, Igor şi Adrian Costaş (toţi din Cernăuţi), fraţii instrumentişti Hostic şi Ala Budnic (Mahala, Noua Suliţă) etc.

Ca fapt, la fel demn de menţionat, este „internaţionalizarea” Festivalului „Mărţişor”, la actuala ediţie fiind prezente şi formaţii artistice din raioane cu populaţie majoritar ucraineană: Zastavna, Chelmenţi, Putila; Ansamblul vocal ucrainean „Maricika” şi unul mixt al polonezilor din Cernăuţi. Astfel oamenii de alte naţionalităţi se familiarizează cu obiceiurile, datinile, tradiţiile şi cultura populară românească.

O adiere caldă de primăvară ne-au adus „Florile Bucovinei” – ansamblu condus de ani de zile de virtuosul violonist Dumitru Pomohaci. Dansurile, cântecele surorilor Dana şi Mihaela Dăncilă, ale experimentatei Adriana Bucevschi, piesele instrumentale, executate cu mult profesionalism, au constituit acordul final al unui veritabil spectacol muzical-coregrafic, regia căruia a aparţinut doamnei Sima Opaiţ.