La Iaşi, bucovinenii în întâlniri cu Istoria

 Întâlnirile bucovinenilor din dulcele târg al Ieşilor, din lunile mai şi iunie 2017, au avut un numitor comun în faptul că au fost organizate, pentru prima dată, şi sub egida filialei ieşene a Uniunii Scriitorilor din România, şi că au avut ca punct de plecare acelaşi subiect. Mai întâi, istoricul şi scriitorul Vasile Diacon a ţinut în Sala Dublei Alegeri de la celebrul palat al lui Cuza, devenit Muzeul Unirii, situat pe fosta Uliţă Sârbească, devenită astăzi cunoscuta Stradă Lăpuşneanu, o interesantă prelecţiune despre ţinuturile româneşti nerecuperate sau pierdute la Conferinţele de Pace de la Paris, Domnia Sa fiind cel care, cu mai mulţi ani în urmă, a iniţiat un ciclu de prelecţiuni unde au conferenţiat regretaţii prof. Gavril Istrate (Poezia ardeleană şi Marea Unire), istoricul Gh. Buzatu (Probleme actuale ale Balcanilor), prof. Emil Alexandrescu (Dacii şi limba lor), celebrul penalist Gr. Theodor (Modernitatea Constituţiei României, dar şi poetul şi filosoful G. Popa (Eternul Eminescu), Mandache Leocov (Florile la români), prof. Gică Manole (Ştefan cel Mare şi epoca sa) şi alţii. Evident, şi Vasile Diacon a ţinut o captivantă conferinţă intitulată Diplomaţia românească şi epopeea Maramureşului istoric.

Văzând deosebitul interes pentru subiect şi luând în considerare faptul că s-a rotunjit un veac de la intrarea României în Primul Război Mondial, urmând să se împlinească acelaşi secol de la Marea Unire, precum şi faptul că la Budapesta a fost înfiinţat un organism special „Trianon-100”, cu scopul unei propagande făţişe împotriva actului de la 1 Decembrie 1918 şi a Tratatului de Pace încheiat la Trianon, în 4 iunie 1920, Vasile Diacon a reluat subiectul, amplificându-l într-o incitantă prelecţiune cu titlul „Ţinuturi Româneşti nerecuperate sau pierdute la Conferinţele de Pace de la Paris”, în care a discutat problematica neutralităţii româneşti şi intrarea în război alături de Antanta, apoi amplul proces de negociere pentru stabilirea frontierelor cu noile state care s-au născut după căderea imperiilor şi după Marea Unire.

Accentul a fost pus de vorbitor pe ansamblul factorilor interni şi externi care au concurat la desăvârşirea statului unitar român la data de 1 decembrie 1918, după ce, mai întâi, Basarabia avea să se unească cu Ţara Mamă la 27 martie şi Bucovina la 28 noiembrie, acelaşi an. V. Diacon a insistat asupra cauzelor care au condus la importante pierderi teritoriale ca urmare a acestor negocieri: Banatul sârbesc (Torontalul), apusul Crişanei până la Tisa, Maramureşul istoric cu frumoasele ţinuturi ale izvoarelor Tisei, ale Apşei, Bârjavei, Teceului, iar după al Doilea Război Mondial Cadrilaterul, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei, cărora li s-a alăturat ceva mai târziu Insula Şerpilor.

Prelecţiunea a fost urmată de ample discuţii în care a fost antrenată numeroasa asistenţă participantă la eveniment. Interesante puncte de vedere au exprimat Nicolae Şorea, Al. Amititeloaie, D. Calance, N. Chiţan, Corneliu Carp, M.Gh. Nicolae, scriitoarea Nina Gonţa, originară din Basarabia, şi alţii.

O lună de zile mai târziu, aceiaşi amfitrioni (Filiala ieşeană a U.S.R. şi Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina) au organizat o nouă întâlnire în cocheta sală B.P. Hasdeu de la Biblioteca M. Eminescu, dar cu o triplă ordine de zi: Împlinirea 150 de ani de la apariţia revistei „Convorbiri literare”, Comemorarea lui Ştefan Cuciureanu la 106 ani de la naştere şi lansarea unei noi cărţii de Vasile Diacon.

Cunoscutul scriitor Cassian Maria Spiridon, preşedintele filialei ieşene a U.S.R., a vorbit despre importanţa pe care a avut-o şi o are în cultura românească prestigioasa publicaţie ieşeană, fiind precedat de prezentarea unui foarte interesant şi captivant film documentar referitor la istoricul „Convorbirilor”.

Prezentând personalitatea cunoscutului profesor Şt. Cuciureanu şi insistând asupra perioadei bucureştene când a făcut parte din redacţia revistei, sub conducerea unui alt mare bucovinean, I.E. Torouţiu, Vasile Diacon a citat din amintirile lui Cuciureanu despre scriitorii pe care i-a cunoscut atunci: Al. Brătescu-Voineşti, Ion Agârbiceanu, N. Dunăreanu, George Murnu, traducătorul lui Homer, ori sonetistul G. Tutoveanu.

În partea finală a întrunirii, poetul ieşean Constantin Mănuţă a prezentat cartea lui V. Diacon, Ţinuturi româneşti nerecuperate sau pierdute la conferinţele de Pace de la Paris, Iaşi, Editura PIM, 2017, arătând că autorul explică, documentat, cum România a pierdut la tratativele de pace de după cele două conflagraţii mondiale importante provincii în favoarea vecinilor. Modul în care România a fost tratată de marile Puteri a fost exemplificat prin existenţa Protocolului adiţional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov privind sferele de influenţă, când România a fost abandonată în mâinile sovieticilor. Nu a uitat să aducă în actualitate Planul Valev, care urmărea înfiinţarea unui organism suprastatal al Dunării de jos, format din teritorii ale României, Bulgariei, Basarabiei şi Ucrainei.

Vasile Diacon a discutat şi Tratatul cu Ucraina, încheiat în timpul preşedintelui Emil Constantinescu, o activitate nefastă, cu Adrian Severin şeful diplomaţiei noastre. Astfel, prin tratatul încheiat în 1997, regimul Emil Constantinescu a renunţat la sudul Basarabiei, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţei şi Insula Şerpilor, trădând speranţele propriului popor.

În anexa lucrării, este reprodus în facsimil şi în transcriere un interesant manuscris, descoperit de autor în Arhivele Naţionale de la Bucureşti, cu titlul Maramureşul, redactat de învăţătoarea Lucreţia Vienescu ca lucrare pentru obţinerea gradului I în specialitate, unde sunt oferite ample informaţii despre respectiva provincie: aşezare geografică, istoricul ţinutului, numele ţinutului, întindere, relief, climă, situaţia ţăranilor, cultura, religia, datini şi obiceiuri, organizaţii politice româneşti, populaţia, portul maramureşean.

Lucrarea lui Vasile Diacon, doctor în Istorie, conţine şi un bogat material grafic, hărţi şi fotografii care pun în evidenţă aspectele abordate, fiind considerată de către vorbitor ca o carte necesară, apărută la momentul potrivit.

În final, C. Mănuţă a vorbit despre autor, cu trimiteri la propria carte – Prietenul meu Vasile Diacon. 

IONEL PINTILII

Print Friendly

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: