Protopopiatul Rădăuţi

Rugă sfântă şi cânt din inimă pentru Sfântul Ştefan cel Mare

– La Putna, pe 2 iulie –

La 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei şi la 513 ani din ziua când Sfântul Voievod Ştefan cel Mare a trecut din viaţa pământească la locaşurile de veci, mii de români au venit la Putna pentru a-i aduce laudă domnului „mai presus de orice laudă”, aşa cum îl numea Dimitrie Cantemir, şi pentru a primi putere să trăiască mai departe frumoasa viaţă creştinească şi identitatea românească.

„Este asemenea îngerilor”

În predica de după Privegherea de sâmbătă seara, Înaltpreasfinţitul Pimen a asemuit reuşitele mai presus de înţelegerea omenească ale Sfântului Ştefan cu cele ale îngerilor, puterile cereşti fără de trup care împlinesc necontenit voia lui Dumnezeu:

„Câte nu se pot spune despre Ştefan cel Mare? Pe el îl simţi mai mult decât putem vorbi noi. Viaţa lui este o taină a lui Dumnezeu. Nu putem pătrunde pe deplin adâncul sufletului său, credinţa sa neclintită. Poporul a zis: «seamăn pe lume nu are, decât numai mândrul soare». În orice loc este prezent cu duhul şi amintirea lui este la fel. Este un om fără egal între oameni, este asemenea îngerilor, pe care i-a uimit în luptele sale împotriva atâtor duşmani. Veneau în acelaşi timp din mai multe părţi, şi totuşi a biruit cu înţelepciunea sa, în primul rând cu puterea, cu ajutorul lui Dumnezeu.”

Spre finalul predicii, ÎPS Pimen a îndemnat spre răbdare în încercările de zi cu zi, pentru a nu se împuţina credinţa, ci a dobândi viaţa veşnică.

„Cineva a mers la o şcoală, la ora de religie, şi a întrebat pe mai mulţi elevi ce înseamnă cuvântul «sărbătoare» şi fiecare a răspuns în felul său, dar o fetiţă a spus: «pentru mine, sărbătoarea înseamnă să stau la masă cu tata şi cu mama», plecaţi în străinătate, în bejenie, muncind pe te miri ce faţă de felul cum se răsplătesc cei din Occident. Sărbătoarea înseamnă, pentru acea copilă, să ia masa împreună cu tata şi cu mama. Câtă durere! Dar pentru rugăciunile acestor copii, ale bătrânilor şi ale noastre, pentru toate cele făcute cu credinţă şi cu nădejde în Dumnezeu, nădăjduim că vom scăpa, vom lepăda şi acest jug. Dar până atunci să zicem că pentru păcatele noastre se întâmplă, să nădăjduim în Dumnezeu şi să avem în minte că, aşa cum scrie Sfântul Apostol Pavel, «cei care vor să ducă viaţă cuvioasă în Hristos, vor fi prigoniţi». Şi chiar Mântuitorul a spus: «în lume necazuri veţi avea, îndrăzniţi, Eu am biruit lumea», adică lumea păcatelor. Deci, vom birui şi noi cu ajutorul lui Dumnezeu, dar să avem în minte, cum zic Sfinţii Părinţi, mai ales pustnicii, că atunci când ne rugăm şi ne străduim să împlinim poruncile lui Dumnezeu şi avem necazuri, să zicem: «Dumnezeu ne cercetează.» Pe fiul pe care Dumnezeu îl iubeşte, îl şi bate sau îl mustră. Pentru că a zis un părinte din pustiu către altul: «Cum îţi este viaţa?» Şi i-a spus: «M-a părăsit Dumnezeu!» «Cum?» «Nu mai am încercări, nu mai am necazuri.» Aceasta este viaţa creştină, iubiţi credincioşi: şi cu necazuri.”

„Trăim prin Sfântul Voievod Ştefan istoria frământată a Moldovei şi a tuturor ţinuturilor româneşti”

Duminică, 2 iulie, Sfânta Liturghie a început la ora 9. Au slujit 64 de clerici, în jurul Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi al Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen.

În predica sa, ÎPS Teodosie a vorbit întâi despre importanţa cunoaşterii şi pomenirii Sfântului Ştefan astăzi: „Iată-ne la sărbătoarea cea mare a celui mai cunoscut, mai viteaz şi mai plin de înţelepciune voievod care a trăit în Ţara Moldovei, la pomenirea Sfântului Ştefan cel Mare. Cu adevărat este zi de emoţie şi de bucurie pentru că noi trăim prin Sfântul Voievod Ştefan istoria frământată a Moldovei şi prin aceasta a tuturor ţinuturilor româneşti care au trebuit să fie scuturi pentru oprirea năvălirii barbare, ca să nu dispară credinţa noastră ori să se împuţineze.” Având în vedere aceasta, a spus apoi ÎPS Teodosie, „noi toţi avem un testament, o datorie, o sete a sufletului nostru: să rămânem urmaşi ai Sfântului Voievod Ştefan. Atâţia scriitori s-au inspirat din viaţa Sfântului Voievod Ştefan, la mormântul său s-a închinat cel mai mare prozator, Mihail Sadoveanu, s-a închinat cel mai mare poet, Mihai Eminescu. Şi noi se cuvine să ne închinăm. Dacă nu-l purtăm în suflet pe Sfântul Voievod Ştefan suntem păgubiţi, suntem săraci. Dacă nu îi cerem mijlocirea, suntem mai slabi şi iată Sfântul Voievod Ştefan a făcut din ţara aceasta o ţară cunoscută, o ţară a credinţei, o ţară a oamenilor care se jertfesc.”

În mod special, conducătorii sunt chemaţi să urmeze pilda de conducere dată de Sfântul Ştefan: „Toţi conducătorii, din toate locurile, pot să ia pildă de la Sfântul Voievod Ştefan. Cine conduce cu rugăciune şi inspirat de Dumnezeu împlineşte planul lui Dumnezeu. Cine conduce slujind semenii şi apărând ţara face, de asemenea, voia lui Dumnezeu şi împlineşte trebuinţele semenilor.”

Cuvântul a fost încheiat de o rugăciune către Măria Sa: „De aceea, dacă un om singur s-a jertfit pentru toţi şi a biruit şi a rămas cel mare, cel bun, cel drept şi sfânt, şi noi vom birui rugându-ne Sfântului Voievod şi zicându-i: «Sfinte Voievod Ştefan, care ai fost cu adevărat mereu robul lui Dumnezeu şi ca rob al lui Dumnezeu ai fost conducător al acestei Ţări a Moldovei, ajută-ne pe fiecare dintre noi să ne iubim credinţa, ţara şi neamul şi învredniceşte-ne ca, prin rugăciune, prin jertfire, prin dragoste şi bunătate, pe care să le dăruim unii altora, şi noi să biruim toate greutăţile, ispitele şi toate adierile străine ce vin asupra noastră, care vor să ne schimbe cultura şi tradiţiile. Întăreşte-ne a fi mai departe locuitori demni ai acestui ţinut, mărturisitori ai acestei drepte credinţe, ca şi noi, urmându-te, să rămânem împreună cu tine, Sfinte Ştefane Voievod, şi să ne ducem în cerul cel sfânt al lui Dumnezeu, unde acum te bucuri de bucuria, lumina şi slava lui Dumnezeu cea neînserată. Amin!»”

Oaspeţi din stânga şi din dreapta Prutului

După Sfânta Liturghie, Părintele Stareţ al Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a amintit de două portrete ale Sfântului Ştefan, unul făcut de N. Iorga, iar altul de către doctorul Matteo Muriano, în scrisoarea sa către Sinioria Veneţiei, din 7 decembrie 1502: „el este un om foarte înţelept, vrednic de multă laudă, iubit mult de supuşii săi, pentru că este îndurător şi drept, veşnic treaz şi darnic.” „Prezenţa noastră aici la Putna, în această zi”, a spus Sfinţia Sa, „arată că aceste cuvinte sunt pe deplin în inimile noastre, ale tuturor.”

Apoi Părintele Stareţ al mănăstirii a mulţumit Înaltpreasfinţitului Teodosie, Înaltpreasfinţitului Pimen şi oficialităţilor prezente: doamna Mirela-Elena Adomnicăi, prefectul Judeţului Suceava, domnul Alexandru Jizdan, Ministru al Afacerilor Interne al Republicii Moldova, domnul maior Mihail Harabagiu, Şeful Serviciului de Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, împreună cu studenţi ai Academiei de Ofiţeri a Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova, domnul Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul general de brigadă Ion Burlui, inspector-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucovina al judeţului Suceava, domnul locotenent-colonel Mihai Lungu, inspector-şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Suceava, domnul comisar-şef Cezar Ciorteanu, Şeful Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava, domnul comisar-şef Dorel Aicoboae, Şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava, domnul colonel Ionel Postelnicu, Şcoala de subofiţeri jandarmi Fălticeni, domnul Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, primarilor localităţilor din care au venit corurile participante şi Radio Iaşi, care a transmis în direct o parte din slujbă.

Cântările iubirii de neam

La Sfânta Liturghie au participat mai multe coruri sucevene, conform Programului Ştefanian 2017 al Consiliului Judeţean Suceava.

De dimineaţă, acestea au venit pe jos de la intrarea în comuna Putna, ajungând la 8.30 la poarta mănăstirii. Aici au fost întâmpinaţi de către Părintele Stareţ Melchisedec. Programul a vizat mai multe judeţe din Moldova istorică şi din Transilvania. La sosire, domnul Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, a declarat: „Am făcut acest program pentru a aduce un omagiu marelui Ştefan, apărătorul creştinătăţii. Mai mult ca oricând, am simţit nevoia să ne unim la cetatea lui Ştefan, la ctitoriile lui Ştefan şi să ne întâlnim toţi cei care avem ctitorii de la Ştefan la un loc. Duminică, la Cetatea de Scaun, în Suceava, au fost aproape toţi delegaţii ctitoriilor lui Ştefan cel Mare din Republica Moldova, din Ucraina şi din România. Dorim să dăm un imbold spre unitate sub semnul lui Ştefan cel Mare. E nevoie mai mult ca oricând de unitate. Vrem să punem în valoare marile valenţe ale Voievodului: patriotism, credinţă, vitejie, diplomaţie, echilibru, hotărâre, unitate, ceea ce acest om a creat. Prin acest program vrem să creăm o şcoală prin care împărtăşim tinerilor, copiilor, urmaşilor din faptele lui Ştefan cel Mare.”

După Sfânta Liturghie, Grupul „Fiii Putnei” şi corurile venite special au interpretat deosebit de mişcător cântări patriotice, care au stârnit aplauzele celor prezenţi, făcându-i să cânte împreună.

Grupul „Fiii Putnei”, format din elevi şi absolvenţi ai Şcolii Gimnaziale din Putna, coordonaţi de părintele Bogdan Negrea, a cântat Troparul Sfântului Ştefan, iar apoi „Ştefan, Ştefan, domn cel mare”. A urmat Corul bărbătesc din parohia Salcea, dirijat de părintele Ionel Doru Budean, care a cântat „O măicuţă sfântă”. De la Bosanci au venit corurile bărbăteşti ale celor două biserici, care funcţionează neîntrerupt din 1894. În prezent sunt conduse de către Zamfir Găitan – Corul de pe Vale, respectiv Ioan Barbă – Corul de pe Deal. Au cântat „Românul” (Ţară mândră şi măreaţă) de Ciprian Porumbescu.

Grupul „Dor Voces” din Dorneşti, la iniţiativa dirijorului, părintele Tiberiu Feldorean, a cântat, ca o dedicaţie pentru Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, aflat de faţă, „Basarabie Frumoasă”, ropote de aplauze izbucnind după primele versuri.

Corul „Păstrătorii Tradiţiei” din Marginea, dirijat de Aurel Halip, a adus în sufletele celor prezenţi şi ale celor care au ascultat transmisia în direct pe internet sau vor asculta înregistrarea de pe portalul ortodoxradio.ro o altă cântare mult-iubită de români: „Cântă cucu-n Bucovina”. Au urmat „Răzeşii Bucovinei” din Horodnic de Sus, cor înfiinţat în 1889, condus în prezent de Viorel Bădiliţă, care a cântat „Ştefan, Ştefan”, pe versuri şi muzică proprii.

În final, toate corurile reunite au cântat „Când a fost să moară Ştefan”.

Violonistul Tudor Andrei, de 32 de ani, a fost pentru a doua oară prezent la Putna pentru a cânta „Balada” lui Ciprian Porumbescu. Prima sa prezenţă aici a fost la Congresul România Jună, organizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate, în 14-15 august 2011. Plin de emoţie, a spus că va interpreta „poate cel mai frumos cânt românesc, care reprezintă patimile şi suferinţele acestui popor”.

Evenimentul a continuat cu depunerea de coroane şi jerbe de flori la mormântul Sfântului Voievod şi defilarea militarilor români şi moldoveni, ceremonialul militar fiind prezentat de către domnul maior Constantin Parasca, comandantul Detaşamentului de Pompieri Rădăuţi.

Cu recunoştinţă, lumină şi râvnă în suflete pentru trăirea vieţii în Hristos şi pentru slujirea neamului în care Dumnezeu a rânduit să vieţuiască, miile de pelerini au plecat de la mănăstire şi vor vesti şi altora marele dar pe care Dumnezeu l-a făcut românilor şi creştinătăţii prin Sfântul Voievod Ştefan.

Protos. DOSOFTEI DIJMĂRESCU

Foto: monah TIMOTEI TIRON

Print Friendly

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: