Protopopiatul Rădăuţi

Ion Nistor, ctitor-iniţiator al Bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe din Laura

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Sfântul Gheorghe, Laura – Vicovu de Sus, face parte din Protopopiatul Rădăuţi, fiinţând din anul 1936, documentul de înfiinţare a parohiei pierzându-se în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când arhiva parohiei a fost distrusă într-un incendiu. Satul Laura a făcut parte din comuna Vicovu de Sus, comună care în urma referendumului organizat în anul 2004 devine oraş. Numele acestui sat, „Laura”, provine de la vechea „lavră” călugărească a Sfântului Lavrentie, aşezată pe teritoriul acestui sat în a doua jumătate a secolului XIV şi începutul secolului XV. Mărturiile tradiţiei spun că în această lavră au vieţuit Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, pe atunci călugărul David, care a fost duhovnicul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, precum şi Sfântul Ierarh Leontie, care a fost episcop la Rădăuţi. În legătură cu numele localităţii Vicovu de Sus sunt două ipoteze: prima este aceea că ar proveni de la numele pârâului „Jicova”, un afluent al râului Suceava, care curge pe teritoriul localităţii, a doua ipoteză fiind legată de numele boierului „Jicov”, care stăpânise „Jicovul de Sus” până în anul 1471, când Ştefan cel Mare dăruieşte acest sat Mănăstirii Putna.

Localitatea Vicovu de Sus este aşezată în nord-vestul Depresiunii Rădăuţi, pe cursul mijlociu al râului Suceava, râu care străbate teritoriul localităţii pe o distanţă de 9 km. Suprafaţa localităţii este de 4.242,37 ha, având ca vecini: în est localitatea Bilca, la vest Straja, la sud Vicovu de Jos şi Putna, iar la nord frontiera cu Ucraina. Faţă de oraşul Rădăuţi se află la o distanţă de 22 km, iar faţă de municipiul reşedinţă de judeţ – Suceava, la 62 km.

Primul document, descoperit până astăzi, care menţionează satul „Jicovul de Sus”, datează din 23 mai 1436, când voievozii Ilieş şi Ştefan dăruiesc boierului Stan Babici şi fraţilor săi domeniul satului cu tot venitul pe care îl are.

Din punct de vedere demografic, Vicovu de Sus are o populaţie de 14500 persoane, iar cea mai mare parte a populaţiei active este angajată la fabricile producătoare de încălţăminte existente în localitate. Cultura este reprezentată în localitatea noastră prin existenţa Muzeului „Ion Nistor”, prin cele două cămine culturale, prin cele două biblioteci, prin activitatea a două ansambluri folclorice: „Vicoveanca” şi „Flori Vicovene”, a Grupului folcloric de la Liceul „Ion Nistor”, precum şi prin existenţa a două formaţii corale mixte: Corul Liceului „Ion Nistor” şi Corul Parohiei Sfântul Gheorghe – Laura.

Istoricul bisericii parohiale

Biserica parohiei Sfântul Gheorghe – Laura a fost construită din lemn de brad în anul 1926, „pe cheltuiala credincioşilor şi cu ajutorul Fondului Bisericesc din Bucovina”, notează părintele Octavian Sabin, din iniţiativa ministrului Ion Nistor, fiu al comunei, şi prin contribuţia credincioşilor Nichita Puha, Gavril Bodîrlău şi Ecaterina Gheorghiţă, care au fost trecuţi în rândul ctitorilor. Terenul pe care s-a ridicat biserica a fost donat de către Alexandru Bilibou. Cel care a condus şi supravegheat lucrările de construcţie şi înzestrare a bisericii a fost epitropul bisericesc Gheorghe Gheorghiţă. Manopera a fost efectuată de către echipa de maiştri formată din fraţii Vasile, Toader şi Petru Ciocan, din oraşul Rădăuţi. Forma bisericii este treflată, având iniţial dimensiunile 18 metri lungime pe 6 metri lăţime, stilul construcţiei fiind unul românesc cu influenţă maramureşană şi huţănescă, manifestată prin acoperirea cu draniţă „în solzi” a pereţilor exteriori şi streaşina intermediară în jurul clădirii bisericii, aşezată la mijlocul pereţilor exteriori, între acoperiş şi temelie. Temelia bisericii este din piatră, pereţii din bârne de brad cioplite şi îmbinate în „coadă de rândunică”; acoperişul, dominat de trei turle (pe altar, naos şi pronaos), iniţial făcut din şindrilă, este înlocuit între anii 1951-1952 cu unul din tablă. Catapeteasma este realizată din lemn de nuc, pictura icoanelor ei, în stil renascentist, fiind realizată de pictorul Iosif Cerny din oraşul Siret, între anii 1924-1925. În anul 1937 a fost construită prima casă parohială, de către primul paroh, preotul Mitrofan Tănăsescu. Între anii 1955-1956 s-a refăcut clopotniţa. În anul 1984 este mărită biserica în lungime cu 10 metri, mai apoi, în 1993 cu încă 10 metri, şi absidele laterale cu 3 metri. A doua casă parohială a fost construită între anii 1997-2004. Între anii 2013-2015, s-a restaurat biserica, schimbându-se forma acoperişului şi a turlelor în stilul moldovenesc ştefanian, schimbându-se în totalitate tâmplăria, iar şindrila deteriorată de pe pereţii exteriori a fost înlocuită cu lambriu din lemn de brad. Lucrările de restaurare au fost executate de către echipa de dulgheri şi tâmplari a maiştrilor Ioan Bodîrlău, Vasile Burlică şi Vasile Chirilă. Obiecte cu valoare istorică sau artistică nu se află în patrimoniul bisericii.

Înaintemergători

Conform cronicii parohiei, la Laura, încă de la târnosirea bisericii în 1926, până la înfiinţarea parohiei în 1936, au slujit preoţii ajutători de la parohia Vicovu de Sus Centru: Gheorghe Grosariu, Gheorghe Negură şi Emilian Loş.

De la înfiinţarea parohiei Sfântul Gheorghe – Laura, au slujit aici următorii preoţi:

Preoţi parohi: pr. Mitrofan Tănăsescu (1936-1944), pr. Ilie Corduban (1944), pr. Dimitrie Moţoc (1945-1951), pr. Octavian Sabin (1951-1982), pr. Ionel Maloş (1982-2004), pr. Florin Mihalescu (din 2004 până în prezent).

Preoţi ajutători: pr. Vasile Cristureanu (1951-1973), pr. Ioan Ciornei (1977-1979), pr. Ilie Sfîrnaciuc (2002-2004), pr. Ionel-Constantin Maloş (preot II din 2004 până în prezent), pr. Ilie-Victor Nistor (preot III din 2008 până în prezent).

Cântăreţii care au activat la strana bisericii sunt: Niculai Schipor, Gheorghe Rotaru, Mihai Ciupei, Visarion Ţurcanu, Vasile Calancea, Dumitru Schipor şi Mihai Isopescu, cântăreţ în prezent. Epitropii care s-au remarcat prin credinţa, devotamentul şi jertfelnicia lor sunt: Gheorghe Schipor, Petru Bilibou, Toader Schipor, Gheorghe Bodaş, Victor Vitescu, Constantin Creţan, Nicolae Ilaş, Constantin Ungureanu, Ioan Ilaş, Vasile Poleucă, Ioan Pîslar, Dumitru Mironescu.

 Istoricul Bisericii Acoperământul Maicii Domnului – Plai, Vicovu de Sus

La data de 22.04.2007, a fost sfinţit locul şi s-a pus piatra de temelie de către ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, pentru noua biserică, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, în zona Plai. Necesitatea unei noi biserici în această zonă a venit de la faptul că o parte dintre credincioşii din această zonă se află la o distanţă de 6 km faţă de biserica parohială. Până astăzi, s-a zidit biserica din cărămidă, s-a acoperit cu tablă de cupru şi s-au tencuit pereţii interiori şi exteriori.

Cimitirul parohiei

Cimitirul parohiei s-a format în timp în partea de nord a bisericii parohiale, ca o curte extinsă a acesteia. În prezent, cimitirul se întinde pe o suprafaţă de 1,20 ha şi este foarte bine îngrijit, cu frumoasă înfăţişare, întrucât predomină monumentele funerare de culoare albă. Cea mai de seamă personalitate înmormântată aici este părintele Protopop Ionel Maloş, preot slujitor aici între anii 1979-1983, paroh între 1983-2004 şi protopop al Protopopiatului Rădăuţi între anii 1994-2004. Părintele Ionel a trecut la Domnul la 29.06.2004, în urma unui accident rutier, ca „jertfă la împlinirea celor 500 de ani de la moartea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare”, în timpul pelerinajului tinerilor din ASCOR, de la Suceava la Putna, la sărbătoarea Ştefan 500.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

În parohia Laura a existat un cămin cultural, loc în care s-au desfăşurat de-a lungul timpului spectacole ale artiştilor din această zonă (Sofia Vicoveanca, Laura Lavric etc.), spectacole ale elevilor de la şcoala din Laura, hora satului. Tot această locaţie a funcţionat ca cinematograf între anii 1965-2000. Biblioteca parohiei, organizată de către părintele Ionel Maloş, dispune de un fond de carte numărând 1300 titluri de factură religioasă, filosofică şi istorică. La strana bisericii au funcţionat până în prezent trei coruri. Primul cor a fost unul mixt, organizat de către cântăreţul Mihai Ciupei în timpul parohiatului părintelui Octavian Sabin. Al doilea a fost un cor de copii omofon organizat de către părintele Ionel Maloş în anul 1992. Al treilea cor este corul mixt pe 4 voci, cor format la iniţiativa subsemnatului în anul 2005 şi care până astăzi cântă la strana bisericii parohiale.

Profilul actual al parohiei

În prezent, parohia Sfântul Gheorghe este formată dintr-un număr de 1275 familii, cu 4488 persoane, păstorite de cei trei preoţi: Florin Mihalescu – paroh, Ionel-Constantin Maloş – preot II, Ilie-Victor Nistor – preot III. La nivel de parohie se desfăşoară diverse activităţi, dintre care menţionăm următoarele:

Activităţi misionare. Spovedania şi împărtăşirea copiilor înainte de începerea noului an şcolar şi a bolnavilor neputincioşi în fiecare a 2-a săptămână din cele 4 posturi, slujirea vecerniei cu litia înainte de duminici şi sărbători, slujba Paraclisului Maicii Domnului urmată de cateheză, duminica după-amiază, iar în postul mare organizăm cel puţin o conferinţă pe teme duhovniceşti susţinută de părinţi duhovnici de la mănăstirile Putna şi Sihăstria Putnei.

Activităţi culturale. În Duminica Floriilor şi la Naşterea Domnului, la biserica parohială organizăm concerte de muzică religioasă, susţinute de corul parohiei noastre, precum şi de alte formaţii corale din zonă, iar în ajun de An Nou, cu o tradiţie de peste 20 de ani, un grup format din credincioşi ai parohiei noastre, conduşi de dl Petru Bodîrlău, prezintă în centrul urbei noastre piesa de teatru tradiţional-popular „Ştefan cel Mare”.

Activităţi filantropice. Anual, parohia asigură alimentele necesare şi lemne de foc pentru un număr de 25 de familii nevoiaşe din parohia noastră. Duminica, credincioşi din alte parohii, cu diverse nevoi, vin la noi, apelează şi li se organizează colecte în bani.

Activităţi catehetice. În fiecare duminică, după Sfânta Liturghie, organizăm la biserica parohială sesiuni de lectură şi exegeză biblică, la care participă tineri din parohie, şi tot duminica seara, după slujba Paraclisului Maicii Domnului, susţinem câte o cateheză pentru aprofundarea învăţăturii de credinţă a Bisericii noastre.

Pr. FLORIN MIHALESCU, paroh

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: