Protopopiatul C-lung Moldovenesc

Parohia Iacobeni

Parohia Iacobeni stă de aproape doua secole sub oblăduirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Peisajul de aici seamănă cu cel din icoana sfântului, dar poate puţin mai fecund, în care Bistriţa Aurie îşi face loc printre munţii veşnic verzi ai Suhardului, Giumalăului şi Ouşorului, aducându-ne aminte permanent de binecuvântarea lui Dumnezeu venită prin grija marelui mucenic.

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Iacobeni face parte din protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Numele de Iacobeni provine de la toponimul Iacoban, numele primului locuitor, în jurul căruia sunt ţesute mai multe legende. Satul este situat la răscrucea celor trei mari drumuri ce leagă Transilvania, Maramureşul şi Moldova, la intrarea în Bucovina. Comunitatea de aici este organizată bisericesc în diferite forme încă din 1817, atunci când s-a ridicat prima biserică. A avut mai întâi rangul de filie, ecspositură parohială şi în cele din urmă parohie. Imediat după darea în folosinţă a bisericii din lemn cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, aceasta a funcţionat ca filie a parohiei Ciocăneşti din 1818-1863, când a fost ridicată la rangul de ecspositură parohială.

Cu toate acestea, majoritatea preoţilor au stat în Iacobeni, pentru că dispuneau de o casă parohială, iar centrul cultural şi economic al parohiei era aici. În anul 1833, când preot era George Ianovici, în Iacobeni, Puciosu şi Valea Putnei existau 533 de enoriaşi. Dintre preoţii de aici ne-a atras atenţia Dimitrie Bucevschi, al cărui fiu, Epaminonda, a fost născut la Iacobeni în 1843 şi care a fost cel mai ilustru pictor al Bucovinei. Prin ridicarea la rangul de ecspositură parohială (rang inexistent astăzi), Bisericii de aici i se conferea dreptul de a avea registre mitricale separate de cele ale parohiei Ciocăneşti. Ridicarea la rangul de parohie a fost proclamată într-un cadru festiv, în biserică, duminică, 8 mai 1904, de un reprezentant guvernamental (Robert Kom) şi protopopul de Câmpulung (Nicolae Lomicoski).

Istoricul bisericilor parohiale

Biserica veche. Actul de înfiinţare al parohiei Iacobeni a fost citit la data sus-amintită în biserica de lemn ridicată la 1817; deci aceasta a fost prima biserică parohială.

Între 1817-1818 a fost construită biserica ortodoxă pe un loc donat de Grigori Erhan, gospodar din această comună. Era din lemn, pe o temelie din piatră, având lungimea 7 stânjeni (13m) şi lăţimea de 3 stânjeni (6 m). Era aşezată pe o colină pe malul drept al râului Bistriţa, loc în care astăzi se află cimitirul bisericii, capela actuală fiind construită chiar pe locul celei dintâi biserici din Iacobeni, din care astăzi se mai păstrează doar Sfânta Masă. Cheltuiala construirii acestei prime biserici a fost suportată în mare parte de donatorul terenului, Grigori Erhan, la care s-au adăugat donaţii ale comunităţii din Iacobeni, cât şi ale mai multor credincioşi din comunele învecinate. Pomelnicul primilor ctitori îi aminteşte pe Grigori, Paraschiva şi Simion, alături de acesta fiind şi numele patronilor bisericii: Maiestatea Sa împăraţii Ferdinand, Franz Iosif I. Forma bisericii era de cruce după ritul ortodox oriental, cu un pridvor al cărui acoperiş era ridicat în forma unui turn adăpostind cele trei clopote ale bisericii. Nu avea pictură interioară, nu se aflau nici inscripţii, vase sau veşminte cu valoare istorică, doar catapeteasma a fost restaurată în 1831.

La finele secolului al XIX-lea, biserica se afla într-o stare deplorabilă, acoperişul fiind spart, plouând înăuntru, deteriorând puţinul mobilier şi cărţile existente. Dintre preoţii slujitori îi amintim pe Oreste Tarangul 1901-1904 şi Nicolae Mihalcea 1904-1937, care au fost primii parohi ai parohiei Iacobeni şi care au slujit în biserica de lemn.

Biserica nouă. În timpul părintelui Nicolae Mihalcea s-a construit biserica actuală a parohiei Iacobeni, între anii 1907-1913, pe un teren cumpărat de la Fondul Bisericesc cu suma de 1480 de coroane. Noua biserică poartă, ca şi prima, hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi a fost construită, după cum mărturisesc actul de sfinţire şi pisania, prin contribuţia Fondului Bisericesc şi a enoriaşilor parohiei. Biserica are următoarele dimensiuni: lungime – 25 m; lăţime – 7 m; iar la abside – 13 m; înălţime – 23 m; la cornişă – 8 m; la Pantocrator – 18 m. Este construită din cărămidă, pe temelie de piatră, fiind acoperită cu ţiglă. Are trei turle, acoperite şi ele cu ţiglă smălţuită colorată tricolor. Deşi arhitectul nu este cunoscut, biserica este construită în stilul celor proiectate de K.A. Romstorfer. Faţada bisericii este una cu totul deosebită, fiind tencuită şi văruită în alb, iar la fiecare 50 cm aflându-se câte două rânduri de cărămidă profilată, orientată orizontal, de la temelie până sub acoperişul turlelor. Iniţial, biserica nu a fost pictată, pictura actuală fiind executată de pictorul focşănean Vasile Pascu împreună cu fiica sa Lenuţa. Catapeteasma bisericii este confecţionată din lemn de molid, fiind terminată la 17 septembrie 1909 de maiştrii Ioan Tâmpescu şi Constantin Bălan de la Şcoala de Arte şi Meserii Câmpulung. A fost restaurată de două ori, la 60, respectiv 100 de ani. Icoanele din catapeteasmă au fost pictate de pictorul academic Petru Poenar din Fundu Moldovei. Biserica a fost sfinţită la 3 noiembrie 1913 de Arhipresbiterul stavrofor Calistrat Coca, delegat al Mitropolitului Vladimir de Repta. Clopotniţa bisericii a fost construită ulterior, fiind dotată cu două clopote de la fabrica „Oituz” din Bucureşti şi unul de la fabrica „Coroana” din acelaşi oraş. Între 1990-1993 i s-a adăugat bisericii un pridvor, iar în curtea bisericii s-a construit o casă de prăznuire. În anul 1996 s-a desprins de parohia Iacobeni satul Mestecăniş, unde prin osteneala parohului din Iacobeni, Mihai Argatu, a fost înălţată o frumoasă biserică de zid cu hramul Sf. M. Mc. Dimitrie, sfinţită la 27 octombrie 1996.

Şirul preoţilor parohi este următorul Nicolae Mihalcea 1904-1937, Nicolae Pentelescu 1937-1946, Ioan Ţâcşa 1946-1988, Ioan Argatu 1988-1991, Mihai Argatu 1991 – prezent şi preot coslujitor Mihail-Iustin Argatu 2012 – prezent. Pe 26 mai 2013 a fost resfinţită biserica de către Înaltpreasfinţitul Pimen, în urma reparaţiilor făcute, în urma pictării din nou a pridvorului şi cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la sfinţirea iniţială. Cântăreţul de seamă al parohiei şi dirijorul corului parohial este Maxim Vasile, iar epitropul bisericii este Alexandru Morar.

Cimitirul. În anul 2008 a fost mărit cimitirul, s-a construit un monument al eroilor, iar pe 13 iulie 2008 a fost sfinţită de ÎPS Pimen capela din cimitir, construită pe locul primei biserici din Iacobeni.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Părintelui Nicolae Pentelescu, căruia îi este închinată şi o biografie publicată de pr. Justinian-Remus A. Cojocar, comuna Iacobeni îi datorează înfiinţarea căminului cultural „Miron Costin”, înfiinţarea primului cor bisericesc în 1939, cor ce devenise foarte performant, cu dese reprezentaţii pe scenele cernăuţene. Părintele a avut şi o remarcabilă activitate misionară, convingând 100 de familii de ţărani transilvăneni greco-catolici ce s-au stabilit în Iacobeni să îmbrăţişeze ortodoxia.

Profilul actual al parohiei

Parohia are 384 de familii şi 1153 enoriaşi, dintre care foarte mulţi tineri plecaţi la muncă peste hotare. Parohia desfăşoară în momentul de faţă activităţi culturale, misionare, editoriale şi filantropice. În timpul posturilor se organizează activităţi educaţional-culturale în serile de vineri (după slujba Sfântului Maslu se susţin cuvântări ale preoţilor invitaţi, după care auditoriul poate asculta tradiţionalele concerte ale Coralei Preoţilor din Bazinul Dornelor – colinde, cântări pascale ş.a.); parohia mai editează de mai bine de 2 ani şi o publicaţie duminicală intitulată Foaia Duminicală a Parohiei Sf. M. Mc. Gheorghe Iacobeni, care se distribuie gratuit la sfârşitul slujbei; preotul paroh Argatu Mihai mai conduce şi revista Corala, revistă de muzică a Coralei Preoţilor din Bazinul Dornelor. În posturi se organizează colecte de bani, alimente, produse de igienă şi haine pentru căminul de bătrâni din Vatra Dornei şi Căminul de copii din cadrul Mănăstirii Podul Coşnei. În fiecare vară se organizează de două ori Claca bărbaţilor, condusă de domnul Coca Toader (consilier al bisericii), şi Claca femeilor condusă de doamna Ani Mitrodora (şefa Comitetului parohial). În urma acestor clăci fânul de pe terenurile parohiale este cosit şi strâns, ca în cele din urmă să fie donat căminului de bătrâni al Arhiepiscopiei Sucevei, ce dispune de fermă proprie. Claca bărbaţilor mai are ca obiectiv şi ridicarea crucii de gheaţă înaintea Bobotezei. Ca urmare a protocolului dintre Biserică şi Şcoală, la sfârşitul anului şcolar, copiii cu o purtare morală exemplară sunt evidenţiaţi şi nominalizaţi în faţa tuturor, acordând premii (cărţi) şi câte o diplomă din partea Bisericii Parohiale în plenul serbării de premiere pe care şcoala o organizează. Parohia mai organizează şi concursuri preliminarii de toacă. După ce sunt învăţaţi să bată toaca printr-o selecţie viguroasă copiii participă pe mai departe la concursul internaţional de toacă ţinut în oraşul Victoria, judeţul Braşov, unde au avut rezultate excepţionale, obţinând chiar premiul I.

Pr. drd. ARGATU MIHAIL IUSTIN

Print Friendly

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: