Protopopiatul Fălticeni

Parohia Bogata

Parohia Bogata se găseşte situată pe glob între 47°242 283 latitudine boreală şi 26°112 113 longitudine estică.

Parohia Bogata face parte din comuna Baia, Protopopiatul Fălticeni, judeţul Suceava. Prin decizia ministerială nr. 51377 din 24. X. 1945, satul Bogata este dezlipit de la Parohia „Ştefan cel Mare” Baia, având nr. de intrare 424/Ton 226.

Numele localităţii 

Satul Bogata este aşezat pe moşia Baia (însemnând mină, baie de minereu), iar numele de „Bogata” vine de la bogăţiile naturale (aur, argint, fier, cărbuni, păduri) ce ar fi existat încă din timpul romanilor.

Prezentarea generală a localităţii

Satul Bogata beneficiază de o apărare naturală, fiind ocrotit la N de cursul despletit al Moldovei, înspre S de pârâul omonim, iar la S şi S-V de dealurile subcarpatice ale Pleşului. Totodată, se află la confluenţa pârâului Bogata cu râul Moldova, fiind o depresiune subcarpatică. La N se învecinează cu satul Baia la 1200 m, la V cu Şinca la 2400 m şi la S cu Râşca la 7 km. Dealurile din sud sunt recunoscute sub denumirile: Dealul Plaiul, Dealul Poculescu, Dealul Vacii, Dealul Lingurarilor şi Dealul Cărbunaru. Dealul Lingurarilor atestă faptul că în sec. XIV-XV îşi fac apariţia „butnarii” (presupuşi meşteri ţigani) pe malul drept al Moldovei ce confecţionau articole gospodăreşti: butoaie, doniţe, găleţi, coveţi din lemn. Numele Dealul Cărbunaru arată locul unde se pregătea mangalul necesar alimentării cuptoarelor şi a rămas gol datorită intensităţii exploatării lemnului. Hidronimele „Băiţa” şi pârâul „Ruginei”, afluenţi dinspre Bogata ai Moldovei, arată existenţa resurselor metalifere.

În 1632, franciscanul Paolo Boneci, care locuise în Baia 9 ani, afirma că lângă oraşul Baia „trece râul Moldova în care se spune că este aur, ca şi în Bistriţa…”. O problemă neclarificată este cea referitoare la existenţa unor minereuri de aur şi argint, sub coasta satului Bogata, contestată astăzi de geologi, însă pomenite în unele documente de epocă şi consemnate pe o hartă a Principatelor Române din 1828-1832, când sunt notate cinci semne de mină la S şi S-E de Baia. Aceste mine sunt pomenite frecvent în tradiţia populară în toponimul „Groapa lui Hârjap”, indicând probabil urmele vechilor galerii ale minelor. Toate acestea şi multe altele îndreptăţesc aşezarea să poarte acest nume.

Istoricul bisericii parohiale 

Hramul bisericii este „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”.

Până în anul 1945, biserica din Bogata a fost filiala Parohiei „Ştefan cel Mare” din comuna Baia, iar de la acea dată a devenit parohie de sine stătătoare. Biserica actuală a fost construită de locuitorii satului, în timpul păstoririi preoţilor Radu Dăscălescu şi Ioan Hurmuz, şi sfinţită în anul 1952 pe locul bisericii vechi demolate – la rândul său construită în anul 1840. Terminarea construcţiei în exterior şi a unor lucrări în interior s-a făcut în anul 1963, în timpul păstoririi preotului Mihail Mihăilă. Între anii 2010-2013, au fost realizate lucrări de restaurare a bisericii pe exterior: temelie de piatră, repardosire cu scânduri de brad şi vopsire cu ulei de pin, alei şi geamuri de termopan de culoare albă. În 1965 a fost edificată clopotniţa de către enoriaşi cu o suprafaţă de 15 metri pătraţi, construită din lemn de stejar şi restaurată în 2014, pardosită cu scânduri de brad şi vopsită cu ulei de pin. Lumânărarul a fost construit în 2004, de un grup de enoriaşi, din bolţari şi acoperită cu tablă zincată. Casa praznicală a fost construită în anul 1972, din lemn şi acoperită cu azbest, având o suprafaţă de 49 metri pătraţi. Totodată, aceasta a fost restaurată în anul 1993. Casa parohială a fost construită în anul 1985, din donaţiile enoriaşilor; are o suprafaţă de 110 metri pătraţi, cu anexă, fiind construită din cărămidă şi acoperită cu tablă zincată.

Arhitectura

Biserica are formă trilobată, cu două turle şi cuprinde suprafaţa de 154 metri pătraţi. Intrarea este la sud, prin pridvorul bisericii. Biserica este construită din bârne de lemn de brad, pe temelie de beton, acoperită cu tablă zincată (schimbată parţial în 2001), iar pereţii exteriori sunt pardosiţi cu scânduri de brad.

Pictura

Pictura este în ulei, stil clasic, după Grigorescu-Tătărescu. Catapeteasma este de lemn de tei, cu icoane aplicate, lucrată în anul 1952. Icoanele au fost pictate de zugravul I. Doroftei din oraşul Fălticeni. Între anii 1959-1962 s-a pictat tot interiorul bisericii, inclusiv pridvorul de către pictorul Nicolae Bubanovici din oraşul Piatra Neamţ, după care a urmat resfinţirea bisericii la 26 iulie 1970 de către preasfinţitul episcop Irineu Crăciunaş. În anul 1994 s-au curăţat pictura bisericii şi catapeteasma, stâlpii fiind îmbrăcaţi în foiţă de aur.

Obiecte vechi de cult

Ca obiect cu valoare artistică este de remarcat un candelabru mare, cu 42 de braţe, cu o greutate de 45 kg, sculptură în bronz, donaţie a boierului Paşcanu din Baia. Se adaugă câteva cărţi de ritual, scrise cu litere chirilice şi tipărite în secolul al XIX-lea, păstrate de la biserica veche.

În curtea bisericii a fost mutată, din afara ei, o Cruce a eroilor, conservată şi restaurată în anul 2013, ce are inscripţionate numele soldaţilor morţi în cele două Războaie mondiale.

Şirul preoţilor parohi

În anul 1945 a fost numit primul paroh deservent, preotul Radu Dăscălescu. Acesta a fost urmat de preotul Ioan Hurmuz. Între anii 1956-1959 parohia a fost vacantă, slujind câţiva preoţi suplinitori. La 1 iunie 1959 a fost transferat aici preotul Mihail Mihăilă, iar la 1 iulie 1984 a fost transferat de la parohia Giurgeşti, judeţul Suceava, preotul paroh Pavel Pavel, care deserveşte parohia şi în prezent. Totodată, la data de 2 iunie 2010, a fost hirotonit şi numit preot Valentin-Alexandru Pavel, slujitor al acestei parohii şi în prezent.

Din 1864 biserica beneficiază de un cimitir situat în curtea acesteia, având o suprafaţă de 2417 metri pătraţi. În cimitir este înmormântat primul învăţător din satul Bogata, Gheorghe Rădăşanu şi Mihai Iftimie care a fost clopotar şi pălimar al bisericii şi care a trăit cel mai mult, în jur de 106 ani (+ 2014).

Activităţi culturale şi filantropice

Între anii 1989-2000, preotul Pavel Pavel, cel ce semnează aceste rânduri, a activat ca profesor de religie în parohie, desfăşurând, pe lângă orele de curs, numeroase activităţi cu elevii: cateheze duminicale, coruri, excursii, concursuri.

În casa socială (casa praznicală) au avut loc săptămânal activităţi de ajutorare a persoanelor nevoiaşe, din localitate sau din afara ei.

Profilul actual al parohiei

Dacă în anul 1984 satul Bogata număra 275 de case cu 350 de familii, având 1330 de suflete, după ultimul recensământ din anul 2013, satul numără 970 de suflete, din care 75 de văduve, toţi creştini ortodocşi. Din punct de vedere economic, satul este slab dezvoltat, fiind reprezentat în majoritate de pensionari, iar tinerii sunt plecaţi din ţară, pentru a-şi susţine financiar familiile.

Există o strânsă colaborare între preoţii parohiei şi şcoală, lucru dovedit de implicarea în număr mare a elevilor în viaţa bisericii. Periodic, sunt distribuite în comunitate materiale informative pe diverse teme moral-religioase şi sunt susţinute cateheze duminicale. Anual, la iniţiativa preotului, consiliul parohial colectează produse alimentare pentru a fi donate Căminului de bătrâni „Sfântul Ioan” din Suceava, Căminului de bătrâni Bogdăneşti, mănăstirilor Buciumeni şi Cămârzani şi Centrului de copii „Ion Holban” din Iaşi.

 Pr. paroh PAVEL PAVEL

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: