Gheorghe Flutur, în Parlamentul de la Viena:

Bucovina – un ţinut al toleranţei

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a susţinut, marţi seara, în Parlamentul Austriei de la Viena, un discurs în cadrul unui eveniment de evocare a parlamentarismului de la Viena şi a reprezentanţilor Bucovinei din Dieta imperială.

„Sunt onorat să vă adresez câteva cuvinte aici, în Parlamentul Austriei, în calitate de reprezentant al unei părţi din Bucovina istorică, cea din România, şi să vorbesc despre parlamentarismul de la Viena, şi unde, din 1861, Bucovina a fost reprezentată de 73 de deputaţi în cele 12 sesiuni parlamentare şi de 10 reprezentanţi în Camera superioară – Camera Domnilor”, a spus Flutur în plenul Parlamentului Austriei.

El a făcut un scurt istoric al perioadei de 143 de ani în care Bucovina a fost inclusă în rândul ţărilor şi provinciilor Coroanei de Habsburg, respectiv din 1775 până în 1918, arătând că, la început, Bucovina a avut administraţie militară austriacă, apoi, la 10 ani după anexare, în 1785, Bucovina a fost încorporată Galiţiei, ca simplu ţinut administrativ, timp de 64 de ani, în 1848, Bucovinei, ca circumscripţie electorală regională, revenindu-i opt deputaţi în Dieta imperială, a cărei sarcină principală era să alcătuiască o nouă Constituţie.

În urma alegerilor din iunie 1848 au obţinut mandatele şapte ţărani şi un funcţionar, respectiv Mihai Bodnar, Vasile Cârste, Miron Ciupercovici, Ivan Dolenciuc, Vasile Murgoci, Lukian Kobâliţa, Gheorghe Timiş şi Anton Kral.

„În tot acest timp, elita bucovineană a militat pentru autonomia provinciei în cadrul Coroanei, iar visul a fost împlinit odată cu adoptarea Constituţiei din 4 martie 1849, când Bucovina devine ducat, cu capitala la Cernăuţi, având guvernământ propriu. Un an mai târziu, în 1850, Bucovina avea aprobată Constituţie proprie şi o Lege electorală, instrumentele fundamentale care au pus bazele vieţii democratice din provincie”, a menţionat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

Gheorghe Flutur a subliniat că despre democratizarea statului şi despre parlamentarism se vorbeşte odată cu noua Constituţie din 26 februarie 1861, Constituţia imperială şi Legea electorală recunoscând definitiv autonomia Bucovinei, cu titlul de ducat, având guvernământ şi Dietă proprii, iar din 25 august 1862 – stemă proprie, acordată de suveran.

Astfel, prima Dietă a Bucovinei avea 30 de deputaţi, în frunte cu un căpitan al ţării numit de împărat, şi 29 de aleşi prin vot cenzitar, din rândul a trei categorii sociale – marii proprietari, comunele sau micile proprietăţi şi reprezentanţii oraşelor şi ai Camerei de Comerţ şi Industrie. Din 6 aprilie 1861 a fost inaugurată viaţa parlamentară în Bucovina, prin convocarea în sesiune a primei Diete provinciale.

Preşedintele CJ Suceava a menţionat că din rândul membrilor Dietei Bucovinei erau aleşi reprezentanţii în Parlamentul de la Viena, un număr de 5 în 1861, apoi 9 începând cu 1885, 11 începând cu anul 1897, iar din 1907, 14 deputaţi. Primii 5 deputaţi bucovineni, cei trimişi în anul 1861, au fost arhimandritul Teofil Bendela, moşierul Alexandru Petrino, juristul Leon Isăcescu, ţăranii Grigore Iliuţ şi Gheorghe Tureţchi, în timp ce în Camera superioară a Parlamentului de la Viena, Bucovina a fost reprezentată de doi membri numiţi de Împărat, respectiv un cleric – episcopul Eugenie Hacman şi un laic – Iordache Vasilco.

„În această perioadă au apărut şi primele partide politice care s-au consolidat şi la Viena şi în Bucovina, ca de altfel şi în celelalte provincii, cu precizarea că la început au fost două partide, unul, adeptul centralismului (liberalii) şi celălalt, adept al federalismului accentuat (conservatorii). La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX apare o mutaţie pe scena politică, făcându-şi apariţia partidele naţionaliste şi apoi cele social-democrate. Reprezentanţii Bucovinei în Parlamentul de la Viena reflectau şi structura etnică a populaţiei. Din statistici rezultă că, pentru perioada 1861-1918, din cei 73 deputaţi, românii au deţinut 35 de mandate (47,94%), germanii – 16 mandate (21,92%), ucrainenii – 10 deputaţi (13,70%), evreii şi armeano-polonii – câte 6 deputaţi (8,22% fiecare)”, a precizat Flutur.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a apreciat că aportul parlamentarilor bucovineni în Parlamentul de la Viena a fost semnificativ atât în elaborarea legilor fundamentale – Constituţia şi Legile electorale, pentru întreg Imperiul, cât şi a unor legi şi demersuri sectoriale pentru promovarea intereselor provinciei Bucovina, cum ar fi apărarea intereselor ţăranilor, înfiinţarea de şcoli cu predare în limba română, înfiinţarea Universităţii, în 1875, la Cernăuţi, asigurarea libertăţii presei, problema căilor ferate din Bucovina, proiecte referitor la instituţiile financiare – propuneri pentru înfiinţarea Băncii ţării, reglementarea salariilor învăţătorilor şi a medicilor rurali şi multe altele.

Dintre personalităţile bucovinene care au activat în Parlamentul de la Viena, Flutur a amintit, cu prilejul acestei evocări, pe cei mai importanţi, precum Eudoxiu Hurmuzaki, om politic, apărător al autonomiei ducatului, care în 1864 este numit căpitan al ţării şi va conduce lucrările Dietei Bucovinei, Alexandru Petrino (1870-1871) ministru al Agriculturii, Constantin Tomaşciuc, primul rector al Universităţii din Cernăuţi, Ioan Lupul, din 23 martie 1893 vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Constantin Isopescu-Grecul, vicepreşedinte al Camerei, din 1911, Iancu Flondor, artizan al unirii Bucovinei cu România, Anton Kochanowski, primar al oraşului Cernăuţi, Felix Maria Pino Friedenthal, ministru al Comerţului, Eusebiu Popovici, membru al Consiliului Şcolar al Austriei, membru al Academiei Române, Siegmund Conrad Eybesfeld, ministru al Cultelor şi Învăţământului, sau Vladimir Repta, mitropolit al Bucovinei.

„Perioada la care ne referim a lăsat câteva amprente asupra Bucovinei: S-au pus bazele instituţiilor democratice – Parlament, Constituţie, legi electorale, partide politice, s-au creat şi apoi modernizat instituţiile fundamentale ale statului, în învăţământ – şcoli, Universitate, în sănătate, în justiţie, în sistemul bancar, s-a dezvoltat infrastructura – drumuri, poduri, căi ferate, utilităţi în marile oraşe (apă, energie electrică), cadastrarea teritoriului, amenajarea şi îndiguirea râurilor, amenajarea pădurilor şi reglementarea exploatării lor, dezvoltarea mineritului – mina de sare Cacica şi cea de mangan de la Iacobeni”, a continuat Gheorghe Flutur.

În evocarea bucovinenilor din Parlamentul de la Viena, preşedintele CJ Suceava a arătat că aceştia au fost mari patrioţi, au luptat pentru drepturile şi interesele populaţiei Bucovinei, au contribuit considerabil la dezvoltarea economică, socio-culturală şi politică, atât a provinciei, cât şi a întregului Imperiu, iar lor astăzi li se aduce un respectuos omagiu.

„Bucovina a fost, este şi va rămâne un ţinut al toleranţei, un ţinut multietnic şi multiconfesional, un model al convieţuirii paşnice între minorităţi. Bucovina este, aş putea spune, o Europă în miniatură, un model demn de urmat pentru vremurile actuale”, a spus Gheorghe Flutur.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava i-a invitat pe parlamentarii austrieci să vină să viziteze Bucovina şi să o cunoască şi să fie oaspeţii ei cât mai curând.

De menţionat este că, în cadrul evenimentului, Gheorghe Flutur a depus, în semn de omagiu, buchete de flori pe locurile ocupate de deputaţii bucovineni în parlamentul de la Viena.

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

  1. ...din_somnu_cel_de moarte...l says:

    Care Bucovina,herr Gheorghe? Cea in care locuim noi,bruma de bucovineni născuţi iar nu făcuţi,cea cu satele tăiate in doua de o frontieră despre care dumneata ori nu stii,ori te prefaci ca nu o stii? Cea a domnului Ursu, care crede a sti ca Bucovina este o abstractiune populată de niste “homo bucovinensis”,adecă oameni care nu sunt nici români,nici ruteni,nici germani ,nici evrei ,ci doar niste melanges de arătări umane ce aduc binisor cu “homo sovieticus” ,fiecare in parte fiind rezultatul unei asocieri in participatiune,in care anumite imperii sau foste imperii detin actiunea de aur,ce va sa fie folosita,la o adică… Asa cum au fost,deci,homo sovieticus sau homo jugoslaviensis,fictiuni care s-au spart cu zgomot si din care a curs sânge,mult sânge ca sa le iasa lor noi alcătuiri !
    Deci acest domn a tinut in parlamentul vienez,cel care face legi bune pentru iezuitul Scweighofer,in sensul că hai să păstram noi pădurile si tufisurile austriece dar mergeti voi sa le radeţi,sa le beliti la blană, pe cele ale slugilor noastre din Herzogthum Bukowina, a tinut un discurs de slugă,penibil,jenant,citând copios din sluga sa, impostorul sfertodoct Gâză,pre numele său de bukowinean venit cu pluta, Draguşanul ! Ca doar nu era sa citeze domnul Ghita din Ion Nistor sau din Teodor Balan,că cine sunt ăştia,au fost ei membri ai PD,ai statului paralel penticostal?
    Ar fi trebuit sa spună in “discursul său”,daca nu ar avea suflet de sluga,chiar folosind un limbaj diplomatic,de circumstanţa,ca este acelasi parlament in care deputatul Constantin Isopescu-Grecul a cântat prima strofa din “Desteapta-te romane”,in respectul salii si a unor deputati care numai de filoromânism nu puteau fi banuiti…Cititi mai jos, din lucrarea lui Teodor Balan “Bucovina in razboiul mondial”,Cernauti ,1929,pentru ca merita! Veti vedea cum gândeau si cum actionau adevaratii români bucovineni care au adus aceasta bucata de pamant romanesc inapoi la patria-mama,România:
    http://prntscr.com/eqo2hq
    http://prntscr.com/eqo2qa
    Aceste lucruri,aceste manifestari de patriotism romanesc care emoţionează până la lacrimi,s-au întâmplat cu adevarat,in parlamentul muribundei Austro-Ungarii!
    Astăzi, domnul Ghita,acest oarecare Ghita cu năravuri de pădurar scapat la die kluppen de facut cubajul banilor,aduce ode de slugă ticaloasă,ridicând in slăvi perioada pe care nu o intelege a zisului ducat autonom Bukowina!
    In care,pentru cine stie carte,aceasta bucata de pământ curat românesc cu hotarul pe Ceremus,a fost potopită de neamuri straine,de pripas,care au inclinat balanţa etnica pana la punctul in care veneticii adusi de sărăcie, intr-un ducat autonom fara legi si fara sens, au devenit majoritari,intr-un Kosovo avant la lettre… De unde si pretentiile imperiale ale unei Bucovine ukrainene acoperind intregul teritoriu cunoscut sub acest nume sau,daca nu-i si nu-i,cu hotarul pe râul Suceava! Ceea ce nu desparte o oarecare localitate Botoşana in doua,nu vă ia vouă ce ati primit de la domnul Moldovei in 1762,cand ati venit ,de pripas,ca bejenari ardeleni trecând muntii prin pasul Tihuţa,cum va abureşte acest impostor numit Gâză,ci desparte de pământurile lor moştenite de la Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare pe strajeni,jicoveni (inclusiv cei cu sediul matern-administrativ pe Remezău…),bgilcani,de pădurile si fânetele lor…Si pe care lăcuiesc şi cosesc acum cine ştie ce sămânţă de bulbaci ruteni,de homo bucovinensis cu pigmentul mai mult sau mai putin inchis,kukuteni de doi bani,adusi cu pluta de raposatul imperiu!
    Căruia te duci dumneata acuma si îi ceteşti ode deşănţate,de slugă ticaloasă,de rândaş politic confecţionat la plesneală!
    Nu ţi-a cerut nimeni sa mergi in parlamentul austriac,puteai chiar sa nu mergi,sugerând o simbolistică pe care nu se poate sa nu o inţelegi la rigoare,iar dacă tot ai mers,trebuia să ştii să te comporţi cu demnitate,cu demnitate naţională,nu arborand dubioase ii bărbateşti bucovinene care seamană pâna la confuzie cu rabaşka ukraineană a guvernatorilor ocupanţi ai Bucovinei,ci pomenind cu discreţie si eleganţă europeană pe inaintaşii inclusiv ai tăi,pe acest deputat Constantin Isopescu-Grecul,că de ce i-a trecut lui prin cap să cânte, in parlamentul de la Viena , “Desteapta-te, române!” si despre care aş putea paria ca nu ştii nimic şi nici nu-ţi pasă… Ca,dacă iţi păsa,botezai măcar o stradă cu numele său,macar in “oraşul” dumitale cel mai apropiat,anume Cajvana!
    Ba,mai mult,ma face sa cred ca acest discurs rusinos ti l-au scris fie numitul impostor Gâză fie domnul prorector Purici,cel platit de catre patria sa natala,Ukraina,in cofraje de oauă si in box-uri de vodka,puse pe card…
    Sau de cine stie ce alti homo bucovinensis de prin Botosani….

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: