Dacă nu direct, cel puţin din relatările noastre aţi aflat că Festivalul-concurs de poezie „Nicolae Labiş” de la Mălini şi Suceava, aşa cum nu uită niciodată organizatorii săi să precizeze, este, în întreaga ţară, nu doar cel mai longeviv festival-concurs adresat poeţilor tineri, dar şi (nu doar printr-o consecinţă în relaţie cu vechimea şi durabilitatea sa) „impresionant prin palmares (mulţi dintre laureaţi devenind nume importante în peisajul nostru liric)”. L-am citat aici pe scriitorul şi criticul literar Adrian Dinu Rachieru – o personalitate foarte implicată şi profund rezonatoare a vieţii fără de pereche a acestui repetitiv eveniment local de permanentă anvergură naţională –, cel care, lui „Labiş reloaded…”, articol publicat în ultimul număr de anul trecut – nr. 12 (252) 2016 – al prestigioasei reviste „Convorbiri literare”, îi adăuga un post scriptum conţinând reluarea unei mai vechi propuneri: „…nu s-ar cuveni, oare, ca întîmpinînd apropiata jumătate de veac (vârsta festivalului-concurs – n.n.), cineva să întocmească, fie şi cu iz bilanţier, o antologie, reţinînd numele marilor cîştigători? E doar o biată propunere, deocamdată fără ecou…”. În context, apelez la un articol semnat în 2008 („Marea familie Labiş s-a reunit iar”), pentru a aminti că doar laureaţi ai marilor premii din prima jumătate a vârstei festivalului-concurs au fost Constantin Ştefuriuc, Matei Vişniec, Ioana Crăciunescu, Cleopatra Loriniu, George Vulturescu, Mircea A. Diaconu, Gellu Dorian, Lucian Vasiliu, Nichita Danilov, Daniel Corbu, Aurel Dumitraşcu, Adrian Alui Gheorghe, Cassian Maria Spiridon, Emilian Marcu, Constantin Pricop, Cornelia Maria Savu, Carolina Ilica, Elena Ştefoi, Horia Gârbea…
…Cât despre propunerea lui A.D. Rachieru, aceasta nu e fără de ecou, „cineva” care s-o materializeze există şi se numeşte Nicolae Cârlan! Cercetător şi istoric literar nu doar cu expertiză (cum se mai zice acum), ci şi cu operă incontestabilă (inclusiv cea care priveşte recuperarea şi repunerea în agenda literară contemporană a scrierilor labişiene), dl Nicolae Cârlan ne-a vizitat deunăzi la redacţie pentru a ne declara că e gata ca de îndată să-şi asume această misiune, cu precizarea că, în acest sens, îi este de foarte mare folos sprijinul depozitarilor culturali-administrativi de astăzi ai istoriei festivalului-concurs. Sprijin – şi în contextul în care mesajul său a căpătat, iată, anvergură publică – despre care nu ne îndoim că-l va primi cu operativitate, căci această antologie este în interesul sucevenilor, al ţării şi al coerentului şi consistentului ecou labişian.
Comentarii