Când domnia „regelui muschetar” Carol I Stuart aluneca spre disoluţie şi prăbuşire, soarta părea că-i surâde şi că va deveni, poate, un fel de George Washington englez. Oliver Cromwell (1599-1658) era un aprig general, un puritan convins, zelos şi fără scrupule faţă de cei care mărturiseau alt crez religios, sub deviza-i deja cunoscută: „Încrede-te în Dumnezeu şi ţine-ţi praful de puşcă la adăpost de umezeală!”. În timpul Războiului Civil Englez contra regelui său susnumit a creat, la 1644, Noua Armată Model, cerând şi executarea suveranului, cinci ani mai târziu. Lui i se atribuie inclusiv fondarea Commonwealthului, devenind preşedinte al Consiliului de Stat. Brutalitatea sa faţă de supuşii insulari care nu-i împărtăşeau opiniile, mai ales cele religioase, el interzicând, de exemplu, în Britania celebrarea Crăciunului, dar şi cele politice, prin desfiinţarea Parlamentului, l-au făcut urât de popor. A rămas lord protector din 1653 şi până la moarte, cu un an înainte de a închide ochii oferindu-i-se coroana, pe care a refuzat-o, necrezând în monarhie niciodată.
Omologul său transilvan, Gheorghe Racokzi I (1630-1648), zis şi „cel Bătrân”, i-a călcat pe urme, oarecum, în materie religioasă, căci, împărtăşind credinţa calvină eretică, a preferat să folosească limbă maternă, cea română, în Liturghie, ca şi în şcolile ardelene. Ba mai mult, a înfiinţat pe cheltuiala Principatului Transilvan Tipografia Domnească din Cetatea Crăiască a Albei, unde a tipărit traducerea în română a Noului Testament sau Noul Testament de la Bălgrad, o carte de căpătâi pentru aprofundarea celor sfinte, carte pe care unii cărturari o numesc Biblia Rakocziana, astfel intrând în istoria neamului.
Comentarii